Manastirea Bogdana
Adresa: str. Bogdan-Voda, nr.6, cod postal 5875, Municipiul Radauti, judetul Suceava
Telefon: 0744.310.508
Ctitor: domnitorul Bogdan I Intemeietorul (1364) si prima manastire de piatra construita in Moldova.
Sfinte moaste: Moastele Sfantului Ierarh Leontie si ale Sfatului Ierarh Teodosie, aflate intr-o racla de argint, in pronaosul bisericii Sfantul Nicolae.
Icoana facatoare de minuni a Sfantului Leontie, imbracata in argint.


Spui Bucovina si ti se deruleaza in tara ochilor minunile Mantuitorului pe Pamant : bisericile Bucovinei! Dintre aceste minuni extraordinare face parte si Manastirea Bogdana!
Localitatea in care a fost ridicata biserica Manastirii Bogdana are o vechime de peste 2 milenii si a devenit un important centru pentru mestesugari, tarani dar si micii comercianti.
In aceste locuri insa locuiau si numerosi pustnici dar isi intemeiaza sihastrii aici.
Anul 1359 este legat de Intemeierea Moldovei sau "Descalecatul lui Dragos". O parte din familiile aritocrate din Maramures, din cauza conditiilor din ce in ce mai vitrege existente in nordul Transilvaiei, se retrage aici. Dragos-Voda si-a intemeiat la Radauti una dintre resedintele domnesti.
Traditia spune ca in localitatea Radauti exista deja o biserica de lemn inca din primii ani ai sec. al-XIV-lea. Ctitorul ei este insa anonim!
In anul 1367, domnitorul Bogdan I Intemeietorul - primul domn al Tarii Moldovei- este inhumat in bisericuta de lemn din Radauti.
Nepotul sau, Petru I, a inlocuit biserica de lemn inaltand una de zid. Hramul va fi inchinat Marelui Ierarh Nicolae. Aceasta este biserica ManastiriiBogdana, devenita pentru scurt timp biserica episcopala.
Anul 1404: in vremea domnitorului Alexandru cel Bun sunt aduse la Suceava moastele Sfantului Ioan cel Nou.
Biserica „Sfantul Nicolae“ din Radauti este prima biserica de piatra construita in Moldova.
Locasul, sfintit in 1364, avea sa fie necropola domnitorilor moldoveni, de la Bogdan I, pana la Alexandru cel Bun.
In biserica Manastirii Bogdana, in naos, isi dorm somnul de veci:
-Bogdan I;
-Latcu;
-Stefan I;
-Roman I;
-Bogdan, fratele domnitorului Alexandru cel Bun;
-Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun.
In pronaosul bisericii se afla alte 2 morminte:
-al Doamnei Stana, sotia lui Bogdan al III-lea si mama lui Stefanita Voda;
-mormantul Anastasiei, fiica lui Latcu.
" Biserica Bogdana, citorita de slavitul voievod Bogdan, supranumit cel Batran, intemeietorul Moldovei, adapostind 11 morminte de voievozi, doamne, rude domnesti si demnitare poate fi numita si Panteonul Moldovei.

- „De Hristos iubitorul“ voievod Stefan cel Mare a fost si el legat sufleteste de Manastirea Bogdana, locul unde isi dormeau somnul de veci multi dintre strabunii sai. Marturie stau si astazi inscriptiile de pe pietrele de pe mormintele din biserica „Sfantul Nicolae“:

- „Dreptmaritorul si de Hristos iubitorul Io Stefan voievod, domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a infrumusetat acest mormant mamei sale Stana, in anul 7026 (1518) luna ianuarie 28, sub episcopul Pahomie“.

- „Io Stefan voievod, domn al Tarii Moldovei, in anul 7005 (1497) luna lui aprilie 11, a infrumusetat mormantul strabunicii sale, a cneaghinei Anastasia, care a dat Cotmanul acestui locas, fiica lui Latcu voievod, ea a raposat in anul 6928 (1419) luna martie 26“.

- „Din mila lui Dumnezeu, Io Stefan voievod, domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a impodobit acest mormant, strabunului sau, batranului Bogdan voievod, in anul 6988 (1480) luna ianuarie 27“.

- „Binecredinciosul si de Hristos iubitorul, Io Stefan Voievod, domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a impodobit mormantul acesta stramosului sau Latcu Voievod, in anul 6988 (1480) luna ianuarie 20, in timpul episcopului de Radauti, Ioanichie“.

- „Dreptmaritorul si de Hristos iubitorul Io Stefan Voievod, domnul Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a infrumusetat mormant stramosului sau Ioan Stefan Voievod cel Batran, care a batut pe unguri la Hindau, in anul 6988 (1480) luna mai 20“.

- „Din mila lui Dumnezeu, binecinstitorul domnul nostru, Io Stefan Voievod, domn a toata Tara Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a impodobit mormantul acesta stramosului sau, Roman Voievod, domn al Tarii Moldovei, in anul 6987 (1479) luna decembrie 15“.

- „Dreptmaritorul si de Hristos iubitorul Io Stefan Voievod, domnul Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a infrumusetat acest mormant mosului sau Bogdan Voievod, fratele lui Alexandru Voievod, in anul 6988 (1480) luna ianuarie 23 zile, spre vesnica lui pomenire“.

- „Binecredinciosul si de Hristos iubitorul, Io Stefan Voievod, domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a impodobit mormantul acesta unchiului sau, Bogdan Voievod, fiul lui Alexandru Voievod in anul 6988 (1480) luna ianuarie 30“.

Devenind gropnita domneasca, voievozii Moldovei Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Alexandru Lapusneanul si altii au facut mari danii de bunuri materiale si au infiintat in jurul ei institutile de cultura caracteristice epocii"

Inaintea usii pronaosului se gaseste piatra de mormant a Episcopului Ioanichie, mort la 1504.
Inceputul sec. al-XV-lea, Sfantul Leontie este chemat sa conduca scaunul episcopal de la Radauti, lasand Schitul Laura sub conducerea ucenicului sau, Cuviosul Daniil Sihastrul.
Anul 1599! Alexandru Lapusneanu mareste spatiul bisericii Sfantul Nicolae, adaugand un pridvor cu doua intrari laterale (una spre nord si una spre sud).
Marturie sta pisania:
" Cu bunavointa Tatalui, cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Duhului Sfant s-a inceput si zidit acest pridvor bisericesc de dreptmaritorul si inchinatorul Treimii, domnul Io Alexandru voieovd, domnitorul Tarii Moldovei, in anul 7067 (1559), luna iunie 30, si sub episcopul chir Eftimie".
1600. Anastasie Crimca devine pentru cateva luni Episcop al Radautilor, sub domnia maritului domn Mihai Viteazul care infaptuieste Marea Unire a celor trei tari romanesti.
Anul 1670. Sfantul Ierarh Teodosie devine Episcop de Radauti.
In anul 1775, nordul Moldovei intra sub stapanirea Imperiului Habsburgic. Biserica Sfantul Nicolae devine biserica de parohie, iar Episcopia Radautilor este transferata la Cernauti, dobandind abia in anul 1875 (un secol mai tarziu) statutul de Mitropolie a Bucovinei.
In anul 1781, la nord-vest de biserica Sfantul Nicolae se ridica clopotnita de piatra, in vremea Episcopului Dositei. Clopotnita contine 4 clopotele , unul fiind daruit chiar de catre domnitorul Stefan cel Mare.
In subsol, se afla o pivnita cu destinatie administrativa.
Regimul comunist decide ca in acest monument istoric sa nu se mai savarseasca slujbe, ea fiind destinata doar turistilor spre vizitare.
Intre anii 1974-1977, au fost executate lucrari de restaurare. Cu aceasta ocazie, sunt descoperite moastele Sfantului Ierarh Leontie.
In anul 1991, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane aproba reinfiintarea Manastirii Bogdana, iar un an mai tarziu, se hotaraste de catre acelasi Sinos canonizarea Sfantului Ierarh Leontie de la Radauti, pomenit in prima zi la lunii iulie.
In anul 2005, la 1 iulie, este sfintit paraclisul purtand hramul Sfantului Ierarh Leontie.
In 2011, este inaugurat si sfintit Asezamantul de copii " Sfantul Ierarh Leontie de la Radauti".
Biserica „Sfantul Nicolae“ este inclusa in patrimoniul UNESCO, reprezentand o bucurie spirituala si vizuala a romanilor de pretutindeni.

Pictura Bisericii Sfantul Nicolae:
Istoricul bisericii de la Bogdana consemneaza faptul ca primul strat de pictura dateaza din secolul al XIV-lea, din vremea lui Alexandru cel Bun.
Tabloul votiv, pictat in naos, ii reprezenta pe voievodul Stefan cel Mare alaturi de Alexandru Lapusneanu, Bogdan I si Alexandru cel Bun.  
Domnitorul Alexandru Lapusneanu a dispus refacerea picturii originale in anul 1558.
Restaurari ulteriore au avut loc in sec. al-XVIII-lea pana in sec. al-XIX-lea.