Una dintre cele mai vechi monumente istorice ale orasului Bucuresti este Biserica Zlatari.
Aflata pe Calea Victoriei, ea reprezinta un important centru de spiritualitate si este locasul ales de foarte multe celebritati sa-si oficializeze casatoria.
Prima atestare documentara a bisericii dateaza din a doua jumatate a secolului al XVII-lea, fiind mentionata in doua documente datand din anii 1667 si 1679.
Vechea constructie atestata documentar la jumatatea secolului al XVII-lea ruinandu-se, a fost recladita din nou din temelie la inceputul anului 1705, prin contributia substantiala a Spatarului Mihail Cantacuzino, asa cum arata pisania bisericii din anul 1705 avand ca hram Adormirea Maicii Domnului.
Biserica Zlatari a fost multa vreme manastire, si a facut parte din manastirile inchinate Patriarhiei de Alexandria.
Aceasta inchinare ar fi avut loc pe la inceputul secolului al XVIII-lea, cu ocazia ultimei vizite facute de Patriarhul Gherasim Palada la curtea domnitorului Constantin Brancoveanu , servind drept adapost patriarhilor Alexandriei in trecere prin Bucuresti.
In anul 1847, Biserica Zlatari, ruinata dupa cele doua cutremure din anii 1802 si 1838, a fost daramata pana la temelie si recladita intre anii 1850-1852 dupa planurile arhitectului Xavier Villa Crosse, prin purtarea de grija a arhiereilor Calistrat si Anastasie Livius, egumenii manastirii.
Cu aceasta ocazie are loc si schimbarea hramului din Adormirea Maicii Domnului (15 august) si Nasterea Maicii Domnului (8 septembrie).
Cu ocazia rezidirii bisericii se repara din temelie si cladirile care inconjurau manastirea, turnul clopotnitei, paraclisul Sfantul Andrei si fantana din curtea bisericii.
Pictura murala actuala a fost executata de pictorul Gheorghe Tattarascu, intre anii 1853-1856, impreuna cu icoanele ferecate in argint reprezinta o bogatie arhitecturala a acelor timpuri.
In anul 1888, Manastirea Zlatari devine Biserica de Mir, parohie.
A mai fost reparata intre anii 1864-1876, 1898 si simtindu-se nevoia unei renovari totale, a fost restaurata in intregime intre anii 1907-1908, imbracand forma in care se pastreaza si astazi.
Cutremurul din anul 1940 a afectat turlele bisericii si acestea au fost recladite intre anii 1971-1973.
Pridvorul bisericii , sustinut de patru coloane din piatra, imita pridvoarele de la casele traditionale romanesti.
Cele doua policandre ale bisericii, lucrate in alama in stil oriental, au fost daruite de catre Andrei Papazoglu, tatal colonelului scriitor Dumitru Papazoglu.
Icoanele praznicare si cele din catapeteasma sunt opera pictorului Gheorghe Tattarascu si ale ucenicilor sai.
In biserica, in partea stanga, la loc de cinste se afla racla cu preacinstita mana a Sfantului Mucenic Ciprian (adormit in anul 304) . Racla este argintata fiind adusa aici de catre calugarii greci de pe timpuri.
In partea dreapta, tot in biserica, se afla Icoana Facatoare de minuni, infatisand-o pe Maica Domnului cu Pruncul.
Icoana Maicii Domnului cu Pruncul a fost adusa in anul 1987 de la Biserica Bradului, care urma sa fie demolata, de preotimea stramutata la Zlatari.
Icoana este imbracata in foita de argint, lucrata manual si dateaza din 1826.


Hramuri : Nasterea Maicii Domnului (8 septembrie)
          Sfantul Ciprian si mucenita Iustina (2 octombrie)
Adresa :  Calea Victoriei , nr.12, sector 3, Bucuresti
Telefon : 021.313.83.41
Ctitor : Spatarul Mihai Cantacuzino (1705)
Sfinte moaste : mana Sfantului Ciprian, Episcopul Cartaginei
Icoana Facatoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul (1826)
Pictura Nicolae Tattarascu (1853-1856)
2 policandre din alama in stil oriental donate de Andrei Papazoglu