Manastirea Moldovita

Aflata in in cadrul pitoresc al muntilor impaduriti ai Bucovinei, legendele locului amintesc de existenta acestei manastiri inca din timpul voievozilor Musatini, care au ocrotit-o.

Sub pasnica domnie a lui Alexandru cel Bun, s-a zidit prima biserica din piatra a Manastirii Moldovita, atestata de documente intre anii 1402-1410, cu intregul ansamblu de constructii, inchinata hramului Bunei Vestiri. Ea a dainuit pana la sfarsitul sec al XV-lea, cand din cauza unor alunecari de teren, s-a prabusit, ruinele ei putand fi vazute si astazi, nu departe de actuala zidire.

Voievodul Petru Rares, vrand sa continuie existenta Manastirii Moldovita, alege locul putin mai la ses de vechea biserica a lui Alexandru cel Bun si cosntruieste actuala Biserica a Moldovitei in anul 1532, inchinandu-o aceluiasi hram al Bunei Vestiridupa cum marturiseste pisania sapata in piatra, in limba slavona, asezata in stanga intrarii, pe fatada sudica a manastirii.

Tot atunci, sfantul lacas este imprejmuit cu ziduri si turnuri de aparare, capatand aspectul unei mici fortarete.

Intre anii 1610-1612, Episcopul Efrem de Radauti, a construit clisiarnita ( casa egumeneasca), pentru a-i folosi ca locuinta, pentru pastrarea odoarelor bisericesti si organizarea unei scoli de copisti si miniaturisti.

Din punct de vedere arhitectonic, Biserica se incadreaza in traditionalul plan triconc, cu cinci incaperi despartite de pereti plini, strapunsi cu usi pe mijloc si cu sistem de boltire separat, la fiecare incapere.

Boltile pridvorului sunt in stil moldovenesc, in forma de cruce. Intrarea in pronaos se face printr-un portal monumental, sculptat in piatra, in stil gotic, cu o usa din lemn de stejar, imbracata in fier. Pronaosul , dreptunghiular, este luminat de patru ferestre mari, cu ancadramente gotice, la partea superioara cu trilobi.

Gropnita sau camera mormintelor, boltita semicilindric, luminata de o ferestra la sud, are la nord-vest o scara din piatra, ce face accesul catre camera-tezaur.

Naosul are doua abside laterale semicirculare, ce se continua cu absida altarului, in aceeasi forma, luminate de patru ferestre mai mici decat ale pronaosului. Peste spatiul naosului se ridica turla, inalta, circulara in interior si octogonala la exterior, asezata pe doua baze suprapuse in forma stelara.

Sistemul de boltire este cel traditional moldovenesc, asemanator celorlalte biserici din epoca lui Rares. Pardoseala este in intregime din piatra rostuita. In exterior, atat zidul bisericii cat si turla sunt ornate la cornisa cu un rand de ocnite si firide, alungite la abside.

Acoperisul Bisericii este in intregime din dranita de brad.

Pictura de la Moldovita pastreaza in compozitie influente bizantine, ale renasterii dar si motive nationale moldovenesti : peisaje, munti, flori, costume, stergare Pe stalpul din stanga intrarii, pe fatada sudica, sunt redati intr-o miscare plina de energie si de viata, de sus in jos, sfintii militari Gheorgeh, Dimitrie si Mercurie, iar sub pisanie, Sfantul Nestor.

La partea superioara a peretelui de sus este reprezentat Imnul acatist, ruga de multumire si lauda catre Maica Domnului, uan din cele mai frumoase teme iconografice ale bisericilor din Bucovina. Mai jos se afla Asediul Constantinopolului. Se vede bine si situatia interna din Constantinopol in timpul asediului : pe strazile cetatii se desfasoara o procesiune impunatoare, in frunte merg doua persoane purtand Sfanta Marama si Icoana Maicii Domnului, cu Iisus in brate. Dupa ei urmeaza clerul, imparatul si dregatorii sai, imparateasa cu suita ei si poporul. In timp ce in cetate poporul se roaga pentru biruinta, pe ziduri, luptatorii apara cetatea. In partea stanga a scenei este armata turceasca de uscat. In mijlocul soldatilor, sultanul, calare pe un cal galben , cu vesminte rosii si un turban verde. La poalele colinei se da lupta dintre un ostas moldovean, venind din cetate, si comandantul cavaleriei turcesti, care cade jos, mort. Pe mare se ridica furtuna mare, iar din inaltimea cerului se revarsa o ploaie de foc asupra armatei turcesti. Astfel cetatea este salvata in chip miraculos, prin mijlocirea Maicii Domnului.

Alaturi, Rugul lui Moise, este o tema in acelasi spirit, al laudei si multumirii catre Maica Domnului, ca si Imnul Acatist ca si Asediul Constantinopolului. Toate laolalta ilustreaza invatatura mariologica ortodoxa.

A doua compozitie de pe fatada sudica este Arborele lui Ieseu, tema care ilustreaza genealogia lui Iisus Hristos. Tulpina este strajuita pe ambele parti de capeteniile celor douasprezece semintii ale lui Israil, suprapuse, doua cate doua.

Alaturi de Arborele lui Israil, pe contrafort, sunt reprezentati filozofi, scriitori clasici din lumea greaca : Pitagora, Aristotel, Socrate, Platon, Tucidide, Sofocle, Plutarh, Astracoe si doua sibile.

Pe cele trei abisde ale Bisericii este reprezentat anasamblul denumit Biserica cereasca si pamanteasca. In prima friza de sub cornisa, in nise mici, sunt reprezentati ingerii, care tin in mana cate o lance, iar in cealalta, monograme cu Iisus Hristos. Dupa ei sunt profetii, reprezentati in picioare, doi cate doi. In al treiela registru sunt apostolii, tinand in maini evanghelii sau texte. Dupa apostoli, urmeaza mucenicii, fiecare tinand cate o cruce mica in mana, iar ultimul registru este al cuviosilor monahi. Pe benzi sunt reprezentanti heruvimii si serafimii.

Pe contrafortul de est, central, una sub alta, se afala reprezentate scene care constituie intr-o axa a intregii picturi exterioare. In sirul monahilor este reprezentat Iisus Emanuil in disc, acoperit cu un voal de purpura si o stea deasupra. Mai jos, pe fondul unei draperii rosii, ind reptul apostolilor, este redat Iisus, mielul alb. Scena din randul profetilor, o reprezinta pe Maica Domnului, pe tron, cu Iisus in brate, inconjurata de ingeri. Scena din ultimul rand, al ingerilor, reprezinta pe Cel Vechi de Zile.

Tema Bisericii Triumfatoare ocupa un loc important in pictura exterioara moldoveneasca.

Pe fatada de nord, din cauza intemperiilor, pictura s-a deteriorat mult. In partea superioara a fatadei se pastreaza doua registre ce ilumineaza momente din Vietile Sfintilor Ioachim si Ana. In continuare, in dreptul pronaosului, se pastreaza cincisprezece scene, in doua registre : Predica Sfintilor Apostoli din cetate in cetate si putin mai jos, scene din Viata Sfantului Antonie.

Pe pilastrul de nord-vest au fost reprezentate Vamile Vazduhului, din care se mai pastreaza sapte trepte.

Pe fatada de vest, a celor patru stalpi ce sustin pridvorul, sunt ilustrate diverse scene din Geneza, in patru registre.

In pridvorul deschis, pe peretele vestic, este reprezentata, in patru registre mari, Judecata de apoi. In luneta usii este reprezentata Maica Domnului cu Iisus in brate. In bolti sunt reprezentanti heruvimi, arhangheli si ingeri. Pe fatada de est a pridvorului se afla un registru cu minunile Sfantului Arhanghel Mihail si doua registre cu scene din viata si minunile Sfantului Nicolae. In bolta pronaosului troneaza Fecioara cu Iisus, in altitudine de rugaciune, inconjurata de ingeri in zbor.

Printre arcadele boltii stelate sunt reprezentati saisprezece profeti, iar in cei patru pandantivi, cei patru melozi, Sfintii Cosma, Iosif, Teofan si Ioan Damaschin.

Sub arcade, in spatii semicilindrice, sunt reprezentate cele sapte sinoade ecumenice si apoi sase registre reprezentand calendarul ortodox din luna septembrie pana in aprilie.

Deasupra usii de la intrare in camera mormintelor se afla icoana de hram Buna Vestire si o inscriptie in limba slavona, ce confirma data picturii, din porunca lui Rares. In gropnita se continua calendarul, cu lunile din martie pana in august. Tot aici se afla figura egumenului Avramie, in timpul caruia s-a pictat Biserica.

In camera mormintelor sunt prezente atat pe partea stanga cat si pe dreapta mormintele binefacatorilor acestui sfant lacas :

Aceasta gropnita a facut-o si a impodobit-o si-e-si singur Prea Sfintitului nostru parinte Kir Efrem, Episcop de Radauti, in zilele cinstitului si de Hristos iubitorul nostru Domn Io Radul Voevod, in anul 7127 luna septembrie 17 ( 1619) “.

“ Aceasta piatra a facut-o Cneaghina Safta jupanului sau Patrascu, fost spatar, care s-a infatisat catre vesnicele lacasuri in anul 7111 luna iulie 20 zile ( 1603) “.

“ Aceasta piatra de mormant a facut-o si a infrumusetat-o Panul Constantin Starcea, Parcalab de Hotin, surorii sale Ana, fecioara, fiica Panului Patrascu Starcea, de la Vascauti, din Tinutul Hotinului. Si s-a infatisat catre cele vesnice lacasuri in satul Miclauseni din tinutul Dorohoi si s-a ingropat aici – anul 7145 martie 11 ( 1637) “.

“ Aceasta piatra a facut-o Gheorghe Cornstian Cneaghinei sale Anastasia care s-a infatisat catre vesnicele lacasuri in anul 7151 luna februarie 23 ( 1643) “.

In naos, pe bolta turlei, este Hristos Pantocrator. Pe tamburul turlei, in patru registre, sunt reprezentati heruvimii, ingeri, prooroci si apostoli.

In pandativii mari sunt cei patru evanghelisti. In absida dreapta, este zugravita Pogorarea Sfantului Duh, iar in stanga Rastignirea.

Pe peretii laterali este pictata friza Patimilor, cu Evadarea din gradina Ghetsimani, Judecata Mantuitorului in fata lui Pilat, lepadarea si cainta lui Petru, Iosif din Arimateia in fata lui Pilat si punerea in mromant a Domnului.

In absidele laterale sunt reprezentati sfintii militari, iar in continuare, pe peretele nord-vestic, Sfintii Imparati Constantin si Elena si Sfintii Ieremiti.

Pe peretele vestic se afla tabloul votiv, in care Voievodul Petru Rares daruieste Biserica Mantuitorului Hristos, prin intermediul Maicii Domnului, de fata fiind familia Domnitorului : Elena Doamna si cei doi fii : Ilies si Stefan.

Catapeteasma Bisericii de la Moldovita este sculptata in lemn, pictata si aurita, constituind o adevarat opera de arta.

In Altar este reprezentata Maica Domnului cu pruncul in brate, incadrata de sfintii parinti Ioachim si Ana si de doi ingeri. Este redata si Impartasirea Apostolilor incadrata de late patru scene traditionale : Spalatul picioarelor si Cina cea de Taina pe peretele de sud, Invierea si Mormantul Domnului la nord. In redarea scenei Cina cea de Taina,masa are forma de potcoava si este acoperita cu panza vergata . Iisus sta la mijlocul mesei si nu in capul mesei, miscator este gestul Apostolului Ioan, care-si pleaca fruntea la pieptul lui Iisus, iar Iisus il accepta si-l mangaie pe umar.

Pe peretele de nord sunt reprezentati, in picioare, Sfintii Ierarhi Ghenadie, Leontie, Spiridon, Vlasie, Grigore cel Mare, Atanasie, Macarie, Chiril, Dionisie si Ignatie, imbracati in vesminte, cu evanghelii in maini. Ierarhii sutn incadrati de arhidiaconii Stefan si Prohor.

In diaconicom este Sfantul Simion, cu Iisus in brate, Sfantul Tarasie, Sfantul Ambrozie, iar in bolta serafimi.

Paraclisul, avand structra de constructie interioara asemanatoare cu a oricarei biserici, este impodobit cu picturi de o mare valoare artistica, precum Sfantul Ioan Botezatorul, Invierea lui Lazar sau cei 12 Apostoli.El este amplasat in corpul de cladiri in care se afla si chiliile.

La intrarea in biserica se afla alte doua morminte ale Episcopilor de Roman din secolul al XVII-lea :

Acest mormant este al Prea Sfintitului nostru parinte Kir Gheorghe, Episcop de Roman, care s-a infatisat unde se fagaduise lui Dumnezeu in anul 7114 ( 1666) “.

 

“ Acest mormant este al Prea Sfintitului parinte Kir Atanasie, Episcop de Roman, care s-a infatisat unde se fagaduise lui Dumnezeu in anul 7160, ianuar 10 ( 1652) “.

 

Sub domnia lui Alexandru cel Bun, Manastirea Moldovita, ca prima ctitorie, a avut un important rol cultural.

Albume foto


Scurta prezentare a Manastirii Moldovita

Adresa : Sat Vatra Moldovitei, com. Vatra Moldovitei

 Ctitor : Petru Rares ( 1532)

 Obiecte de arta : icoane ( sec. XVI- XVIII), carti scrise pe pergament

 Hram : Buna Vestire – 25 martie

 Icoana Sfintita : icoana Maicii Domnului, facatoare de minuni

 Intre anii 1402- 1410, a fost construit un asezamant monahal, distrus de ploile cumplite de la inceputul secolului XVI.

In anul 1532, a fost cladita o noua biserica, langa care s-au zidit chilii si o casa domneasca, imprejmuite cu ziduri si tunuri de aparare .

 Particele din moastele Sf. Vasile cel Mare, Sf. Mucenic Haralambie, Sf. Mucenic Mina, Sf. Mucenic Trifon, Sf. Ierarh Nifon, Sf. Nectarie, Sf. Olimpiada, Sf. Mucenic Pantelimon, Sf. Ierarh Antim.

 

In incinta Manastirii Moldovita se afla amenajat un muzeu, cuprinzand vechi obiecte bisericesti printre care amintim :

  •   Steagul Arcasilor ( 1926)
  • Punerea in mormant – epitaf lucrat de egumenul Popa Atanasie ( septembrie 1484)
  • Punerea in mormant – epitaf daruit de Stefan cel Mare ( 1494)
  • Tipic manuscris slavon – secolul XVII
  • Monede descoperite in incinta manastirii 
  • Carte de muzica – secolul XVII
  • Pomelnic trptic – secolul XVII
  • Icoana Capul Sf. Ioan Botezatorul – secolul XVI
  • Icoana Bunei Vestiri – secolul XVI
  • Analoghiu pliant – secolul XVI
  • Jiltul domnitorului Petru Rares – secolul XVI
  • Sf. Arhanghel Gavril – secolul XIX
  • Fragmente de piatra – secolul XV
  • Fragmente dintr-o conducta de ceramica pentru apa – secolul XV
  • Cadelnita – secolul XVIII
  • Potir din lemn – secolul XVIII
  • Stampila manastirii Moldovita – secolul XVI
  • Stampila manastirii Moldovita – secolul XII
  • Potir din metal – secolul XVIII
  • Psaltirea – manuscris slavon de pergament copiat de Episcopul Efem – inceputul secolului XVII
  •  Analogiu de strana pentru cantareti
  • Liturghie slavona – daruita de tarina Ecaterina a Rusiei – secolul XVIII
  • Acatistier – secolul XVIII - crucea – secolul XVII
  • Evanghelie slavona – daruita de tarina Ecaterina a Rusiei – secolul XVIII
  • Octoihuri slavone – daruite de tarina Ecaterina a Rusiei – secolul XVIII
  • Icoane pe lemn – secolele XIV – XVIII
  • Chivot de lemn sculptat – secolul XVIII


Biserica Buna Vestire

Biserica Buna Vestire

 

Moldovita , pana in ziua de azi, ne da impresia unei mici fortarete foarte bine strajuita de zidurile de piatra bruta, inalte de sase metri.

In mijlocul curtii manastiresti, se inalta biserica cu hramul Bunei Vestiri (25 martie). Ctitoria lui Petru Rares la anul 1532, biserica continua traditia inaugurata de vrednicul de pomenire domnul Stefan cel Mare.

Construita din piatra cioplita , in plan triconc cu trei bolti si dezvoltata longitudinal, biserica Bunei Vestiri are in total cinci incaperi : altar, naos, gropnita, pronaos si pridvorul deschis.

Deasupra naosului, construita pe doua baze in forma stelara, turla octogonala la exterior si circulara in interior, este frumos inaltata tocmai datorita sistemului de arce intretaiate, asezate pe doua etaje.

Intrarea principala face trecerea din pridvor in pronaos, printr-un portal, taiat in arc frant. Pardoseala bisericii este din piatra rostuita.

Pronaosul este dreptunghiular, foarte spatios si luminat de patru ferestre gotice.

Printr-o usa dreptunghiulara se patrunde intr-o incapere scunda -gropnita sau camera mormintelor- unde se afla si mormnatul Episcopului Efrem de la Radauti.

O scara circulara din piatra duce intr-o alta incapere numita tainita.

Printr-o alta usa, asemeni celei dinspre pronaos, se inainteaza spre naosul dreptunghiular.

Iconostasul aurit care desparte naosul de altar este de la 1593, care ar fi facut-o “in zilele evlaviosului Domn Ieremia Moghila Voevod, in anul 1710, luna iunie 19”- dar se pare ca o anumita parte a tamplei dateaza chiar din timpurile lui Rares Petru.

Partea inferioara a catapetesmei i se datoreaza stradaniilor egumenului Benedict Teodorovici.

La exterior, pe laturile de nord si de sud ale bisericii, patru contraforti puternici echilibreaza impingerile arcelor transversale.

Toate acestea dau Manastirii Moldovita un aspect monumental, maiestuos.

 

 


Pictura Manastirii Moldovita

Pictura

 

Detaliul prin care pictura Manastirii Moldovita este atat de importanta si deosebita se evidentiaza prin faptul ea este pictata in fresce pe toata suprafata fatadelor.

Frescele exterioare moldovenesti sunt unice in lume si fac din bisericile Bucovinei “ un muzeu in aer liber” (P.Henry).

Un rol extrem de important in alegerea acestei picturi, care ulterior s-a transformat intr-un important procedeu moldovenesc si istoric- l-au avut atat ctitorul Petru Rares impreuna cu sotia domnitorului, despotita Jelena Katerina Brankovic, precum si Mitropolitul Grigorie Rosca (ruda a ctitorului, care a avut un rol hotarator in pictarea manastirilor Voronet si Probota, unde a fost ales egumen la doar 23 de ani).

Frescele Manastirii Moldovita au fost realizate la 5 ani de la zidire, in anul 1537.

Pentru ca mesterii zugravi nu-si semnau lucrarile, cunoasterea autorilor acestor monumentale fresce este imposibila, ramanand necunoscuti pana in zilele noastre.

Manastirea Moldovita se diferentiaza prin tonalitatea predominant brun-roscata. Are la exterior doua categorii de picturi : ansambluri mari ( Arborele lui Jesei , Imnul Acatist) si frizele celor trei abside care alcatuiesc tabloul Bisericii Triumfatoare.

Alaturi de tema asediului Taringradului este pictat si Rugul lui Moise. Nelipsita de pe toate bisericile pictate din Moldova este Arborele lui Jesei care ilustreaza genealogia lui Hristos.

Biserica Triufatoare ii zugraveste pe cei care s-au invrednicit de mostenirea Imparatiei lui Dumnezeu dupa trecerea in aceasta viata : apostoli, prooroci, mucenici, ierarhi si monahi distribuiti pe cinci registre care se intind pana spre absida principala a altarului.

Nisele sunt separate de serafimi cu trei perechi de aripi, in timp ce axul central ni-L infatiseaza pe Hristos sub forma Mielului , care ridica pacatele lumii, ori in bratele Mamei Sale stand pe tron.

Judecata de Apoi moldoveneasca reprezinta o alta fresca monumentala si deosebit de importanta dar si infricosatoare pentru credinciosul care o priveste. In randul pacatosilor care ajung in gheena iadului ii avem reprezentati pe Iuda, Anna, Caiafa, Mahomed si pe calugarii catolici insotiti de papi. Iadul, in viziunea pictorilor de la Moldovita, este doar al paganilor si al ereticilor.

Maica Domnului Glycophiloutsa este una dintre cele mai reusite picturi ale manastirii. Se regaseste deasupra usii, la intrarea in pronaos.

Pictura interioara, spre deosebire de exterior, nu are acelasi caracter monumental insa este de o furmusete si o simplitate rara.

Pronaosul este dominat de Maica Domnului Oranta, pictata in bolta incaperii. In turla naosului Iisus Pantocrator, reuseste sa surprinda maretia Dumnezeului-Om.

Tabloul votiv al ctitorului Petru Rares alaturi de sotia sa Elena si cei doi fii Ilias si Stefan este cel mai bine pastrat si reprezentativ dintre toate ctitoriile domnitorului si se regaseste pe peretele vestic al naosului.

Tabloul Rastignirii Mantuitorului este unul deosebit si plin de particularitati : prezenta lui Moise in acest tablou precum si pictarea lui Adam in locul craniului de la piciorul crucii.

Intreg ansamblul pictural de la Moldovita este considerat cel mai frumos si mai valoros dintre monumentele lui Petru Rares.


Legenda Pietrelor Doamnei si a Raraului

Legenda Pietrelor Doamnei si a Raraului

 

Petru Rares, impreuna cu sotia Jelena Doamna si copii lor, au cunoscut si vremuri potrivnice, cand au trebuit sa treaca muntii in Ardeal, catre cetatea Ciceului, unde putea sa fie in siguranta .

In pribegia lor, pasii i-au purtat si la poalele Raraului, ce se numea muntele Todirescului pe atunci, oar Petru si-a lasat sotia si pe pruncii sai la loc ferit si el a mers in cautarea ostenilor credinciosi lui pentru a merge in Tara Ungureasca sa ceara ajutorul.

Ramasa si cu grija averii pe care o aveau asupra lor, doamna Jelena s-a ascuns de primejdia unui atac turcesc intr-o pestera, dar toata averea ce o portau cu ei, nu au mai apucat sa o fereasca din calea dusmanilor.

Inaintea navalirii necredinciosilor insa, s-a auzit un tunet asurzitor si o multime de stanci i-a adapostit de ochii dusmanilor, ingropand in piatra si comoara domneasca.

“ Acesta era pretul salvarii noastre”, a rostit atunci doamna Elena catre pruncii sai,multumind lui Dumnezeu pentru purtarea Lui de grija.

Aceste pietre poarta pana astazi numele de Pietrele Doamnei, iar muntele de la acel hotar a fost numit Rarau in amintirea voievodului Petru Rares.