Manastirea Razboieni

Situata in mijlocul comunei Razboieni, in stanga Paraului Valea Alba.
Este o manastire frumoasa si ingrijita de maicute sufletiste si care iti vor zambi cald din momentul in care parchezi masina in fata portii manastirii.
De indata ce intrii pe poarta manastirii, in fata vei vedea chiliile manastirii in care isi duc viata linistit o mana de maicute .
Cum mergi pe alee, in fata ti se infatiseaza turnul clopotnitei si in partea dreapta vei vedea impozanta sfanta Manastire Razboieni in stilul inconfundabil al maritului domnitor Stefan cel Mare.
Batalia de la Razboieni-Valea Alba (1476) a ramas in istorie ca una dintre cele mai inversunate lupte ale moldovenilor impotriva turcilor. In amintirea acestui fapt eroic, domnitorul Stefan cel Mare a zidit biserica ce se afla in prezent in incinta Manastirii Razboieni.
Pentru Stefan cel Mare momentul Razboieni-Valea Alba a fost mai plin de suferinta decat alte lupte ; in memoria lor va ridica o biserica mausoleu care se va materializa de abia dupa 20 de ani de la sangeroasa lupta, in 1496
Stefan cel Mare a cladit aceasta biserica intru pomenirea unei infrangeri, pentru a comemora vesnic sufletele bravilor ostasi moldoveni care si-a pierdut viata pentru apararea pamantului razesilor.
Alaturi de razesi , Moldova a pierdut si 14 mari dregatori : Cristea Arbore (parcalabul Cetatii Neamtului), Barsu (stolnic), Bodea (vornic), Buhte (parcalab de Chilia), Ilea Huru (comis), Iuga (postelnic), Ion Luca (stolnic), Mihai (spatar), Manza, fiul lui Stanciu care a conduc oastea tanara, Steful  al lui Iosif (Osifescu), Pascu (postelnic), Valcea (parcalab de Cetatea Noua),Ivascu Hrincu si Stanciu, care a murit la doi ani dupa pierderea fiului sau din cauza mahnirii.
Acestia erau numiti de catre Stefan cel Mare, "credinciosii si cinstitii mei boieri", alaturi de ei conducea tara si erau colaboratorii domnitorului cei mai importanti.
De aceea este o mare pierdere suferita atat de tara cat si de domnitor :
"In zilele cuviosului si iubitorului de Hristos, domnului Io Stefan voievod, cu mila lui Dumnezeu domnitorul tarii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, la anul 6984 (1476) iar al domniei noastre al 20 -lea curgator, sculatu-s-a puternicul Mahomed, imparatul turcesc, cu toate ale lui rasaritene puteri : inca si Basarab voievod, cel numit Laiota, venit-a cu toata tara lui basarabeasca. Si au venit sa jefuiasca si sa prade Moldova ; si au ajuns pana aici la locul numit Paraul Alb. Si noi, Stefan voievod, cu fiul nostru Alexandru, am iesit inaintea lor si am facut cu dansii mare razboi, in luna iulie 26 de zile, si cu voia lui Dumnezeu, biruiti fura crestinii de catre pagani. Si cazura acolo mare multime de ostasi moldoveni. Tot atuncea au lovit si tatarii Moldova din acea latura. Pentru aceea binevoita Io Stefan voievod a zidit acest templu (hram) intru numile arhistrategului Mihail, intru ruga sa si a doamnei sale Maria si a fiilor sai, Alexandru si Bogdan, si intru pomenirea si amintirea tuturor drept credinciosilor crestini care s-au prapadit aici.
In anul 7004 (1496), iar al Domniei sale anul 40 curgator, in luna noiembrie 8 ".
Constructia Bisericii Razboieni a inceput in 26 iulie 1496 si si s-a finalizat pe 8 noiembrie 1496.
Biserica Razboieni a fost sfintita chiar de hramul ei, Sfintii Arhangheli Mihai si Gavriil, in data de 8 noiembrie 1496.
Biserica Razboieni apartine stilului gotic, imbinat cu elemente moldovenesti, fara turle si abside laterale.
In interior se respecta impartirea traditionala : pronaos, naos si altar.
Pronaosul este despartit de naos printr-un perete masiv strapus de o usa incadrata de baghete incrucisate, de tip gotic, la colturile de sus, foarte atent lucrate si fixate pe baze mici sculptate.
Deasupra usii se afla o firida, destinata pentru asezarea icoanei hramului.
Altarul este semicircular in interior si poligonal in exterior, cu noua laturi.
In exterior, pe peretele de miazazi, se afla pisania sculptata in piatra in limba slavona, ce constituie un document cutremurator al luptei pentru apararea pamantului stramosesc si al martirilor care si-au pierdut viata in aceste lupte.
Biserica nu a fost pictata, interiorul fiind ornat cu o imitatie de caramizi pe suport de tencuiala.
Intreaga cladire are 5 ferestre, dintre care naosul are 3 ferestre de dimensiuni mici si inguste in timp ce pronaosul are 2 ferestre de dimensiuni mai mari.
Intrarea in biserica se face printr-un portal gotic de piatra, in partea sudica.
In secolul al XIX-lea, s-au adaugat bisericii doua turnuri si un pridvor care in anul 1973, o data cu restaurarea bisercii, au fost indepartate.
In urma cercetarilor arheologice s-a demostrat ca biserica este ulterioara luptei de la Valea Alba (26 iulie 1476) deoarece intre rosturile pietrelor de fundatie s-au gasit si cateva fragmente de oase.
Razboieni, ca asezare calugareasca, dateaza din anul 1734.
Arhimandritul Efrem a fost unul dintre vrednicii administratori ai bisericii si se pun bazele unei manastiri de calugari. In anul 1793 insa , asezarea monahala se desfiinteaza, iar calugarii sunt alungati.
In timpul marelui mitropolit Veniamin Costache, in anul 1803, schitul prinde iaras viata de aceasta data devenind asezare monahala de calugarite ceea ce se pastreaza pana in ziua de astazi.
In timpul razboiului de independenta (1877) si in timpul primului razboi mondial (1916-1918) , alaturi de reprezentantele altor manastiri, Maica stareta Evghenia Arhip de la schitul Razboieni apare inscrisa pe lista celor care au ajutat spitalele, contribuind cu munca fizica si cu diverse materiale sanitare.
In anul 1911, schitul Razboieni fiind in stare de ruina, la propunerea staretei Suzana Stefanescu si la insistenta Mitropolitului Moldovei , Pimen Georgescu, s-a restaurat biserica schitului a carei sfintire s-a facut la 8 noiembrie 1913.
La anul 1930, schitul avea 44 de calugarite si o scoala de cantareti bisericesti.
In anul 1956, era o obste de 41 de vietuitoare, stareta fiind maica Evelina Chirilescu.
In anul 1959, o data cu instalarea conducerii ateiste,manastirea a fost desfiintata in baza decretului nr 410/1959, calugaritele cele mai batrane au fost trimise la Manastirea Agapia, Varatec si Slatina iar cele mai tinere fortate sa se marite .
Cu binecuvantarea si sub pastorirea actualului Patriarh Dr. Daniel , pe atunci Mitropolit al Moldovei si Bucovinei, imediat dupa revolutie, in anul 1990, a fost redeschis Schitul Razboieni.
In anul 1994, schitul priemste statutul de manastire si este instalata stareta Stavrofora Olimpiada Neagu. In acest timp se consolideaza staretia si construieste staretia si se construieste casa manastireasca.
In prezent, manastirea are obstea formata din 30 de maicute, pastorite de preotul duhovnic ieromonahul Daniel Macovei.

Manastirea se afla la :
- 26 km de orasul Piatra Neamt
- 32 km de localitatea Targu Neamt
- 12 km de faimosul Han al Ancutei.
Hram : Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil (8 noiembrie)
Importanta : - pisania in limba slavona in care se vorbeste despre lupta si infrangerea de la Valea Alba 926 iulie 1476) in care si-au pierdut viata atat bravi razesti moldoveni cat si 14 dregatori ai Tarii Moldovei
                    - fragmente din oasele moldovenilor care au luptat pentru apararea Tarii Moldovei impotriva turcilor din 26 iulie 1476
                    - Icoana facatoare de minuni a Sfintei Ana cu prunca in brate , secolul al XIX-lea


Monumentul Eroilor - Razboieni

 

La aproximativ 500 m de Manastirea Razboieni, se afla Monumentul Eroilor  ridicat de Regimentul 15 Razboieni, in amintirea celor cazuti in lupta purtata de vrednicul de pomenire voievod si sfant Stefan cel Mare la 26 iulie 1476 pe aceste locuri.

Inaugurarea acestui Monument a avut loc la 27 octombrie 1879 iar printre cei prezenti a fost profesorul Urechia, cel care s-a ocupat de strangerea de fonduri pentru ridicarea acestui monument.

Monumentul il reprezinta in basorelief pe voievodul Stefan cel Mare si Sfant calare si este opera sculptorului Visenberger.

Pe latura sudica a monumentului pe o placuta din marmura sta scris spre a fi vesnic in amintirea noastra: "Aici s-a dat cea mai crincena batalie din veacurile Moldovei" (Mihail Sadoveanu), iar pe latura nordica " Nemuritorul erou si atlet al lui Christ, lui Stefan cel Mare, care in 26 iulie 1476, in acest loc, viejeste, cu rapunerea vietii, apara neatarnarea Moldovei si existenta natiunii romane, contra ostirilor nenumarate ale sultanului Mohamed de el insusi comandate"

La 30 august 1903, s-a desfasurat sub directa indrumare a lui Spiru Haret Sarbatoarea Razboienilor iar un an mai tarziu, la 4 iulie 1904, a fost comemorata trecerea a 400 de ani de la moartea domnitorului Stefan cel Mare; cu aceatsa ocazie au fost distribuite 100 exemplare din volumul Istoria lui Stefan cel Mare scris de istoricul Nicolae Iorga.

In fiecare an, are loc Sarbatoarea Razboienilor, cand se aduna in fata Monumentului importanti oameni de cultura si se depun coroane de flori in amintirea evenimentelor tragice petrecute pe aceste locuri!