Manastirea Voronet
Biserica Sfintei Manastiri Voronet , cu hramul Sfantului Mare Mucenic Gheorghe a fost construita in 1488, in numai 3 luni si trei saptamani ( din 26 mai pana in 14 septembrie) si pictata in interior abia in 1496, sub ctitoria lui Stefan cel Mare.
Arhitectura sa este reprezentativa pentru stilul moldovenesc.
Legenda originii Bisericii uneste pe vecie doua mari personalitati : ctitorul Manastirii, Stefan cel Mare si Cuviosul Parinte Daniil, primul Staret al Manastirii, sihastru si duhovnic vestit, drag marelui domn.
In vremea Sfantului Cuvios Daniil Sihastrul, Manastirea a fost binecuvantata cu calugari cu aleasa viata duhovniceasca fiind o adevarata vatra a isihasmului romanesc.
In 1547, un ucenic al Sfantului Cuvios Daniil Sihastrul, Mitropolitul Grigorie Rsoca a marit biserica adaugandu-i pe latura vestica un pridvor inchis, dupa care a purces la impodobirea intregului lacas cu minunate fresce exterioare. Tot atunci a fost pictat si inetriorul pridvorului.
Deasupra intarrii in Pridvor strajuieste icoana Deisis. Mantuitorul nostru, Iisus Hristos, priveste cercetator pe toti cei ce trec pragul Bisericii. In dreapta si in stanga Sa, Maica Domnului si Sfantul Ioan Botezatorul cer milostivirea Lui pentru fiinta umana.
In stanga usii de la intrare, sub Pisania din 1547, se afla zugravite chipurile celor doi ctitori ce-si afla odihna sub lespede de piatra in biserica Manastirii : Mitropolitul Grigorie Rosca si Sfantul Daniil Sihastrul.
In anul 1785, dupa anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic, viata monahala sa intrerupt. S-a reluat abia in anul 1991, cu obste de calugarite, sub staretia Stavroforei Irina Pantescu.
Forma initiala a bisericii mai poate fivazuta in tabloul votiv : asezata pe un soclu de piatra, cu turla inaltata pe o baza patrata pentru a-i accentua zveltetea, elanul catre inaltime.
Frescele de pe peretii exteriori, finalizate la numai un an de la moartea lui Petru Rares, apartin, alaturi de cele de la Probota, Humor, Moldovita si Arbore, epocii aceluiasi domnitor.
Culoarea dominanta a Manastirii este albastrul – albastru de Voronet.
Fatadele pridvorului sunt utilizate pentru reprezentarea unor teme de care Mitropolitul Grigorie Rosca se atasase in mod special : Viata Sfantului Nicolae si a Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava ( spre sud), Sfantul Gheorghe omorand balaurul ( pe contrafort), Vamile vazduhului ( spre nord). Tot Grigorie Rosca este cel care a adaugat, in 1547, exonartexul.
Fatada de vest devine o imensa scena pe care se desfasoara in culori stralucite scena Judecatii de Apoi – o uriasa compozitie, unica in arta intregului Orient Crestin. Opera se datoreaza aceluiasi Grigorie Rosca si originalitatea se remarca prin introducerea in scena a instrumentelor muzicale moldovenesti ( bucium, cobza), peisaj local, stergare, vesminte populare totul pe albastrul care si-a castigat renumele mondial drept “ albastrul de Voronet”. Pictorul zugraveste pe axa principala, de sus in jos, Sfanta Treime : Dumnezeu Tatal, la oprirea din urma a timpului, Dumnezeu Fiul, pe scaunul de Judecator, iar pe tronul Etimasiei, in chip de porumbel, Duhul Sfant. Dreapta lui Dumnezeu tine balanta judecatii, pe care ingerii si diavolii vor pune faptele fiecarui om. Ceata dreptilor este condusa de Sfantul Apostol Petru in Rai, iar pacatosii, inlantuiti de diavoli, sunt tarati in Iad. Pe contrafort s-a reprezentat Invierea mortilor.
Peretii exteriori ai bisericii urmeaza liniile traditionale.
Peretii absidei Alatrului si pe absidele laterale prezinta Procesiunea tuturor Sfintilor din Vechiul si Noul Testament, indreptandu-se spre rasarit, catre Mantuitorul Iisus Hristos.
Fatada de sud reprezinta Arborele lui Iesei si Profetii Vechiului Testament incadrati pe coloanele verticale de filosofii greci.
Pe fatada de nord sunt reprezentate Imnul Acatist al Bunei Vestiri si cateva imagini din Geneza.
Deasupra usii de intrare in Pronaos se afla, sub inscriptia in piatra ce atesta numele ctitorului si data inaltarii, o minunata Icoana a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus.
“ Io, Stefan Voevod prin mila lui Dumnezeu, Gospodar al Tarei Moldovenesti, fiul lui Bogdan Voevod,a inceput a zidi acest hram al Manastirea Voronet, in numele sfantului si vestitului si marelui mucenic si purttorului d ebiruinta Gheorghe in anul 6996 in luna mai 26, luni dupa pogorarea Sfantului Duh si s-a finit in acelas an in luna septemvrie 14 ( 1488) “.
In bolta pronaosului straluceste imaginea Fecioarei Oranta, inconjurata de Sfintii Melozi, Cosma, Teofan, Roman dulce cantatorul si Ioan Damaschinul.
Pronaosul a fost pictat in 1550, recum arata inscriptia zugravita deasupra usii naosului :
“ Acest pronaos ( priprat) l'a infrumusetat si aurit Teofan, arhiepiscopul moldovenesc in anul 7058 ( 1550) luna Iulie 21. Vesnica lui pomenire. “
O sfanta candela aprinsa vegehaza la mormantul Sfantului Daniil Sihastrul :
“ Acesta este mormantul Parintelui nostru David, Schimnicul Daniil ...”
Chiar la intrarea in Manastire, se afla mormantul Mitropolitului Grigorie Rosca :
“ In zilele blacocestivului Domn Ion Ilias Voievod, iata eu Mitropolitul Grigorie m-a cuprins teama moartei pe mine care numar 73 ani de viata si m-am gandit ca nu voi fi ferit de acest pahar si m-am hotarat pentru aceasta casa a tuturor fratilor acestui sfant lacas si m-am facut aici o groapa in care as vrea cand voi muri sa fiu inmormantat la anul 7078 luna februarie 5 ( 1570) “.
Naosul este dominat de cupola centrala in care este pictat Iisus Hristos Pantocrator si scene din Drumul Crucii. In conca, apar Intrarea in Ierusalim, Rugaciunea de pe Muntele Maslinilor continuandu-se cu Coborarea Mantuitorului de pe Cruce, Sf. Teodor si Tabloul votiv. In pridvor, sunt reprezentate cu ghidusie Calendarul bisericii si Sf. Ilie.
In tabloul votiv, Sfantul Voievod Stefan, protejat de Sfantul Gheorghe,urmat de Doamna Maria Voichita si de Bogdan, mostenitorul tronului, inchina Biserica Mantuitorului.
Tot in incinta Manastirii Voronet mai gasim doua morminte, asezate de-a dreapta si de-a stanga bisericii :
“ Aceasta groapa a facut-o si a infrumusetat-o creacrina Salomia Jupanului sau Barnovscri hatmanul la naul 7075 luna martie 1 ( 1567) “
“ Aceasta groapa au infrumusetat-o Turcea si Stoica tata lor Pan Florea care s-a pristavit la vesnicile lacasuri la anul 7013 luna ianuarie 18 zile ( 1505) “.