Manastirea Sihla

Schitul Sihla , din Tinutul Neamtului, este situat in sud-estul Muntilor Stanisoarei, pe Obcina Sihlei, zona cunoscuta local si sub denumirea de Muntii Sihlei. Pelerinul poate opta pentru una din cele urmatoarele variante pentru a ajunge la Schitul Sihla :

Manastirea Agapia – Sihla – 8 km ( auto) Manastirea Sihastria – Sihla – 8 km ( auto)

Agapia – Sihla – 5 km pentru drumetii

Sihastria – Sihla – 3 km pentru drumetii

Din nefericire, istoria Schitului Sihla, a sfintilor parinti si a ctitorilor a ramas necercetata si foarte saraca in date.

Prezenta pustnicilor la Sihla este situata pe la inceputul secolului al XIII-lea, traditie transmisa prin viu grai de la vechii monahi.

Prima mentionare scrisa apare intr-un zapis sarbesc, din anul 1326, precum ca la Sihla exista o sihastrie apartinand de “ Biserica Alba “ de la Manastirea Neamt.

Sfantul Voievod Stefan cel Mare , dupa lupta de la Orbic ( 12 aprilie 1457) impotriva lui Petru Aron, dorind sa scurteze drumul sau spre Manastirea Neamt, trece peste un munte si la Sihla afla un pustnic batran ce traia intr-un bordei sub o stanca. Acesta ai povesteste domnitorului ca inaintea sa au fost alti doi pustnici de 91 si 100 de ani, pe care ai ingropase el si ca inaintea acestora au mai fost inca alti pustnici batrani, existenta sihastrilor la Sihla ducandu-se astfel catre secolul al XIII-lea. Domnitorul hotaraste ridicarea unei bisericute din lemnul unui singur brad secular unde batranul pustnic sa se roage pentru el.

In anul 1604, Sihla este amintita in documentul numit “ Hotarnica domneasca”, emis de catre domnitorul Ieremia Movila Voda, pentru fixarea hotarelor dintre Manastirile Secu si Agapia. Arhiereul Narcis Cretulescu apreciaza ca pustnicii de la Sihla au ajutat la intocmirea acestui act.

In a doua jumatate a secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea la Sihastria a sihastrit, circa 40 de ani, Cuvioasa Teodora de la Sihla.

Nascuta in prima jumatate a sec. al XVII-lea in satul Vanatori-Neamt, ca fiica a lui Stefan Joldea, rmasul Cetatii Neamt, Sfanta Teodora va fi, inca din copilarie, un model de sfintenie. Va frecventa manastirile din zona Neamt si in special Paraclisul Sfantul Nicolae din Cetatea Neamt.

Parintii, impotriva vointei sale, hotarasc sa o casatoreasca cu un tanar bine credincios din Ismail. Dorinta sa de a se indrepta spre viata monahiceasca era insa foarte puternica si cu acordul viitorului sot se va indrepta catre Schitul Nifon ( Varzaresti) din zona Vrancei. Dupa circa 2 ani va intra in cinul monahal.

O invazie a turcilor va distruge schitul si astfel maicutele se vor risipi. Impreuna cu schimonahia Paisia si alte doua maicute, Sfanta Teodora va sihastri in Muntii Vrancei circa 10 ani.

Dupa moartea Cuvioasei Paisia se va indrepta spre locurile natale.

Staretul Manastirii Neamt o indruma spre Schitul Sihastria recent infiintat ( 1655).Aici va marturisi egumenului dorinta, de a continua sa sihastreasca nestiuta de nimeni. Egumenul Schitului Sihastria o va incredinta Cuviosului Pavel Sihastrul, duhovnic al sihastrilor ascunsi in padurile Sihlei, care o va duce la locul tainic unde se afla Schitul Sihla. Aici va sihastri circa 40 de ani, la inceput in chilia ascunsa sub stanca, apoi in pestera ce astazi ai poarta numele.

Sfanta Cuviosa Teodora de la Sihla atinsese masura Sfintei Maria Egipteanca, avand darul inainte-vederii si al savarsirii de minuni, fiind cea mai mare sfanta data de monahismul romanesc.

Sfarsitul sau s-a anuntat prin minune egumenului Varsanufie de la Schitul Sihastria, care a trimis pe ierodiaconul Lavretie si pe duhovnicul ieroschimonah Antonie pentru a o impartasi. In prezenta tuturor calugarulor de la Scitul Sihastria, care venisera sa o vada Sfanta Teodora si-a marturisit istoria vietii, apoi, dupa primirea Sfintelor Taine, s-a savarsit in pace, fiind ingropata in pestera.

La jumatatea secolului al XIX-lea, moastele Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla au ajuns la Pecerskaia Lavra de la Kiev, unde se afla si astazi.

Spre sfarsitul sec. Al XVII-lea Cuviosul Pavel Sihastrul, duhovnicul Sfintei Teodora, se va retrage si el in pustia dintre Sihla si Rapa lui Coroi, unde va sihastri circa 10 ani. Osemintele ai vor ramane in padure peste 200 de ani.

Dupa plecarea Sintei Teodora la Schitul Nifon, sotul acesteia se va retrage si el la Manastirea Poiana Marului ( Buzau) devenind Cuviosul Eleodor . Auzind de sfarsiul Sfintei Teodora, de care nu mais tia nimicd e zece ani, va veni si el la Sihla unde va sihastri inca 10 ani in chilia de sub stanca unde , la inceput, ajunsese si Sfanta Cuvioasa Teodora.

A fost inmormantat in poaian schitului. Anul 1731 este considerat anul intemeierii Schitului Sihla.

La anul 1741, familia boierilor Cantacuzino, cunoscand sfintenia acestor locuri si nevointele Sfintei Cuvioase Teodora, va ridica biserica mare din vale, cu hramul Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul.

La anul 1763, pe locul vechii bisericute dintr-un brad, Aga Ionita Cantacuzino Pascanu va ctitori biserica mica din deal, care va fi executata tot dintr-un lemn, cu hramul Schimbarea la fata, in memoria prietenului sau Ioan Coroi, mort accidental la o vanatoare de cerbi in prapastia ce a ramas cu denumirea Rapa lui Coroi, cea mai tainica zona de sihastrie din padurile Sihlei.

Perioada de apogeu a isihasmului la Sihla a fost intre secolele XVI si XVIII. La mijlocul sec. al XVIII-lea, odata cu dezvoltarea schiturilor Sihastria si Sihla, o mare parte din sihastrii au preferat sa se linisteasca in imprejurimile schiturilor, mai ales pe Valea Paraului Negru si la Rapa lui Coroi.

In a doua jumatate a sec. XVIII, in padurile Sihei va sihastri Cuviosul Iosif Pustnicul, marele duhovnic al Manastirii Varatec, impreuna cu cei doi ucenici ai sai Gherontie si Gherasim.

In anul 1813, parintele ieromonah Benedict Adeleanu de la Manastirea Secu va ctitori biserica mare cu hramul Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, reconstruind-o si dandu-i infatisarea din zilele noastre. Tototdata ridica si un rand de chilii ceea ce va duce la dezvoltrea vietii de obste din Schitul Sihla.

Ulterior, Parintele Benedict va deveni egumen al Manastirii Secu ( 1818 – 1821 ; 1822- 1833 ; 1836 – 1838) si apoi staret al Manastirii Neamt si Secu ( 1840 – 1843). Apreciem ca Parintele Benedict a fost primul egumen al Schitului Sihla in perioada 1813 – 1818.

La sfarsitul sec. al XIX-lea si prima jumatate a sec. XX, Schitul Sihla va fi aproape parast. Astfel Monahul Gherontie Bistriceanu ( 1865 – 1939) de la Manastirea Secu se va nevoi singur, sub ascultare, circa 40 de ani. Contrar riscurilor la care era permanent expus datorita talharilor el va trage zilnic clopotul si va citi zilnic in biserica.

Perioada intre anii 1925 – 1951, va fi marcata de prezenta tainica, in Muntii Sihlei, a Sfantului Ioan cel Minunat, Episcopul Kievului. Acesta fusese Episcop – Vicar al Mitropoliei Kievului ( 1915 -1918) si se refugiase in Romania in anul 1920 din cauza prigoanei ateist-comuniste din Rusia. La inceput s-a indreptat catre Schitul Crasna-Gorj intrand ca frate incepator, viata lui ramanand necunoscuta celorlalti. Dupa 3 ani, staretul voind sa-l tunda in monahism, Sfantul Ioan va parasi in taina schitul si se va retrage nestiut in Muntii Sihlei, cativa ani petrecandu-i si in Ceahlau. Sfantul Ioan cel Minunat s-a nevoit aproape 30 d eani ca un adevarat sfant facator de minuni.

Intre anii 1928- 1930, fericitul episcop Ioan era deja cunsocut pustnicilor din Muntii Sihlei si ai Sihastriei. Din anul 1929, Ieroschimonahul Vasile Scripca din Manastirea Secu se retrage ca pusnic la Schitul Sihla, iar Episcopul Ioan si-l va alege ca duhovnic. Sfantul Ioan cel Minunat va fi cunsocut atat de Arhimandritul Cleopa Ilie cat si de Protosinghelul Teodul Varzare, duhovnicul Manastirii Agapia ( 1940 – 1948).

Sfantul Ioan cel Minunat este considerat cel mai mare pustnic, nevoitor si sfant al lumii ortodoze din prima jumatate a sec XX.

Ieroschimonahul Cristofor cu metania din Manastirea Frasinei,a sihastrit, in padurile Sihlei, intre anii 1930-1933. La data de 20 iulie 1930, descopera prin minune sfintele moaste ale Cuviosului Pavel Sihastrul, moaste aflate in padure de peste 200 de ani.

In anul 1947, prin eforturile Parintelui Staret Arhimandrit Cleopa Ilie, Schitul Sihastria va fi ridicat la rang de manastire, iar Schitul Sihla va trece in subordinea acestuia.

Intrucat Schitul Sihla era lasat uitarii ( la anul 1942 erau 2 monahi, respectiv 1 calugar batran si 1 ucenic), Parintele Arhimandrit Cleopa va trece la revigorarea schitului.

In anul 1956, Protosinghelul Visarion Prepelita descopera moastele intregi ale Sfantului Ioan cel Minunat Episcopul Kievului, pe care le pune intr-un sicrias si le ingroapa in taina in biserica mare a schitului.

In anul 1972 Arhimandritul Victorin Oasele devine staret al Manastirii Sihastria si va acorda o atentie sporita Schitului Sihla.

La 20 iunie 1992 a avut loc canonizarea Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla, praznuita in fiecare an la 7 august.

 

 

Albume foto


Scurt istoric

Adresa : com. Vanatori, jud. Neamt

 

Hram : Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul – 24 iunie

Inceputurile de sihastire de la Sihal se pierd departe in istorie, inainte de anul 1200. Prima mentionare scrisa ca la Sihla exista sihastire dateaza din anul 1326.

Schitului fondat in 1731, i se adauga in 1813 o bisericuta din lemn. Langa schit se afla bisericuta din lemn de brad cu hramul Schimbarea la fata , ridicata de Ionita Cantacuzino Pascanul in 1763 pentru prietenul sau Ioan Coroi, mort in accident de vanatoare de cerbi la rapa care astazi ai poarta numele.

Biserica principala , cu hramul Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul a fost ctitorita din lemn in anul 1741 de familia Cantacuzino.

La mica distanta se mai afla si pestera Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla, intre stanci nu departe de bisericuta dintr-un brad si chiliile vechi de sub stanca. Sfanta Teodora, originara din satul Vanatori – Neamt a sihastrit 60 de ani, dintre care cam 40 de ani numai la Sihla, cea mai mare parte in pestera ce astazi ai poarta numele.

 

Trasee : Manastirea Agapia – Sihla – 8 km

Manastirea Sihastria – Sihla – 8 km

Agapia – Sihla – 5 km ( drumetie)

Sihastria – Sihla – 3 km ( drumetie)


Viata Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla

Sfanta Cuvioasa Teodora de la Sihla s-a nascut pe la jumatatea sec al XVII-lea, in satul Vanatori -Neamt, din parinti binecredinciosi si iubitori de Dumnezeu.

Tatal ei, Stefan Joldea Armasul, avea dregatorie ostaseasca, fiind paznic al Cetatii Neamtului si armas ( facator de arme pentru cei ce aparau vestita Cetate a Neamtului) Mama sa, al carei nume este necunoscut, se ingrijea de casa si de buan crestere, in frica de Dumnezeu a celor doua fiice : Teodora si Maghita ( Marghiolita).

Fiica mai tanara s-a mutat curand la Domnul, iar pe Teodora, ajungand la varsta randuita au casatorit-o parintii, impotriva vointei ei, cu un tanar evlavios din Ismail. Dar, neavand ei copii, iar sufletul Teodorei fiind ranit de dragostea pentru mirele ei Iisus Hristos inca din copilarie, ardea de dorinta unei vieti cu totul curate, inchinate numai lui Dumnezeu.

La aceasta o indemna si duhovnicul ei, precum si viata ei singuratica, ravna pentru rugaciunea de taina si amintirile sihastrilor ce se nevoiau in acea vreme prin padurile si muntii din tinutul Neamt – vechii ei sfatuitori.

Astfel, Teodora a imbratisat cinul monahal la Schitul Varzaresti-Vrancea, iar dupa doi ani sotul ei s-a calugarit in Schitul Poiana Marului ( Buzau) sub numele de Eleodor.

Fiecare dintr vietuitoarele schitului de maici se nevoia cu mare ravna pentru Hristos, insa Cuvioasa Teodora, fiind intarita de harul Duhului Sfant, le intrecea pe toate celelalte surori, cu rugaciunea, cu smerenia si cu nevointa duhovniceasca.

Dupa 10 ani, navalind turcii in partile Buzaului, au da foc Schitului Varzaresti. Atunci toate surorile din obste s-au risipit in padurile seculare din partea locului, asteptand sa treca mania si primejdia lui Dumnezeu. La fel a facut si Cuvioasa Teodora care s-a retras in munti impreuna cu stareta ei, schimonahia Paisia, a carei ucenica era.

Dupa ce a trecut la Domnul staretia sa, fericita Teodora a parasit muntii Buzaului si s-a retras in patria ei mult iubita din partile Neamtului, pentru a se nevoi in padurile neumblate din jurul schiturilor Sihastria si Sihla.

Dupa ce mai intai s-a inchinat la icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului de la Manastirea Neamt, egumenul Lavrei a trimis-o la Sihastria sa urmeze sfatul egumenului de aici.

Cu binecuvantarea ieroschimonahului Varsanufie, egumenul Sihastriei, fericita Teodora a fost incredintata duhovnicului Pavel Sihastrul, care a dus-o in pustie, in apropierea Schitului Sihla, sfatuind-o ca de va rabda asprimea vietii pustnicesti sa ramana acolo pana la moarte, iar d enu va pueta suferi ispitele si frigul iernii, sa se aseze la o sihastrie de calugarite.

Asa a ajuns fericita Teodora in muntii Sihlei, oar un sihastru milostiv i-a oferit chilia sa, nu departe de schit si de pestera care ai poarta astazi numele. Acolo s-a nevoit cuvioasa barbateste multi ani, ostenindu-se singura in post si rugaciune de toata noaptea, in lacrimi si mii de matanii, uitata de lume, indurand multe ispite si naluciri de la diavoli, foame, lipsa, ganduri si mai ales frigul aspru al iernii. Numai Cuviosul Pavel Sihastrul, duhovnicul ei, o cerceta din cand in cand, o marturisea, o imbarbata, o impartasea cu Sfintele Taine si ai ducea cele de trebuinta.

Dupa un timp a raposat fericitul ei duhovnic Pavel, nu departe de Schitul Sihla, intr-o mica coliba pustnica, iar Sfanta Teodora a ramas cu totul singura, caci nimeni nu stia locul si aspra ei nevointa. Cu timpul i s-au rupt hainele, iar ca hrana avea doar macris, fructe de padure si alune.

Odata navalind turcii sa prade manastirile si satele, au ajuns pana la Sihla, iar Sfanta Teodora s-a adapostit in pestera ei din apropiere. Descoperind-o paganii, ea s-a rugat lui Dumnezeu s-o scape din mainile lor. In clipa aceea, prin minune, s-a crapat stanca din fundul pesterii, cum se vede pana astazi, iar fericita s-a izbavit de moarte.

In aceasta pestera s-a nevoit Sfanat Teodora in ultimii ani ai vietii sale, rugandu-se neincetat lui Dumnezeu cu rugaciunea inimii, incat i se lumina fata, iar trupul ei se ridica de la pamant, asemeni Sfintei Maria Egipteanca.

Din timp in timp, pasarile cerului aduceau in ciocurile lor firimituri de paine de la trapeze Schitului Sihastria, iar apa bea din scorbura unei stanci din apropiere numita Fantana Sfintei Teodora.

Ajunsa Sfanta Teodora aproape de sfarsitul vietii se ruga cu lacrimi lui Dumnezeu sa-i trimita un preot ca sa o impartaseasca cu Preacuratele Taine, inainte e obstescul sfarsit. Egumenul Sihastriei a observat ca pasarile duceau firimituri spre Sihla si a trimis doi frati sa vada unde anume se duc.

Calauziti de mana lui Dumnezeu, fratii au ajuns noaptea aproape de pestera Sfintei Teodora si au vazut-o cum se ruga cu mainile inaltate spre cer, invaluita intr-o lumina de foc. Atunci, infricosandu-se , au strigat, iar Cuvioasa i-a chemat pe nume, le-a cerut o haina sa se acopere, caci era goala, si le-a poruncit sa coboare la Sihastria si sa aduca un duhovnic ca s-o impartaseasca cu Trupul si Sangele lui Hristos.

Calauziti de o lumina cereasca, fratii au mers repede si dimineata au adus la pestera pe ieroschimonahul Antonie si ierodiaconul Lavrentie, cu Sfintele Taine. Dupa ce Sfanta Teodora si-a facut spovedania, a rostit Crezul, s-a inchinat , primind dumnezeiestile Taine si si-a dat duhul in mainile Lui. Parintii au facut slujba inmormantarii su au ingropat sfantul ei trup in pestera. Aceasta s-a petrecut in al treilea deceniu al secolului al - XVIII-lea.

Trupul Sfintei Teodora a ramas tainuit in pestera pana in anul 1830, cand familia domnitorului moldovean Mihail Sturdza, care a reinnoit Schitul Sihla, a asezat moastele ei in racla de pret si le-a depus in biserica schitului spre inchinare.

Zidind o biserica noua la mosia lor din satul Miclauseni-Iasi, le-a adus in aceasta biserica. In anul 1856, familia Sturdza a convenit cu conducerea Manastirii Pecerska din Kiev sa le daruiasca sfintele moaste, in schimbul unor vesminte preotesti si arhieresti. Se pastreaza in catacombele de la Pecerska, asezate intr-o racla de mare pret, pe care este scris Sfanta Teodora din Carpati.


 

www.israelitactical.com