Manastirea Putna

Asezata la 72 km de Cetatea de Scaun a Sucevei, Manastirea Putna este prima dar si cea mai importanta ctitorie a Voievodului Stefan cel Mare.

 

Stefan-voda cel Bun, cand s-a apucat sa faca manastirea Putna, au tras cu arcul dintr-un varfu de munte ce este langa manastire. Si unde au agiunsu sageata, acolo au facut prestolul in oltariul “ ( Ion Neculce )

 

Lucrarile de constructie a bisericii cu hramul Adormirii Maicii Domnului au inceput la 10 iulie 1466, dupa cucerirea cetatii Chilia si s-au terminat in anul 1469. Slujba de sfintire ( tarnosirea) a avut loc in acelasi an, la 3 septembrie, dupa biruinta de la Lipnic asupra tatarilor :

 

apoi s-a intors cu izbanda si a venit sa sfinteasca hramul Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ajutorul lui Dumnezeu, cu mana Preasfintitului mitropolit, chir Theoctist si a episcopului Tarasie si cu egumenii tuturor manastirilor. Si la Liturghie au fost la jertvelnic, de toti, in numar de 64 de arhierei si preoti si diaconi, sub arhimandrit Ioasaf “ ( Letopisetul de la Putna )

 

S-au construit apoi Casa Domneasca (1473), chiliile, zidul de aparare cu turnurile aferente. Lucrarile la Turnul Tezaurului s-au finalizat la 1 mai 1481, marturie fiind pisania aflata pe turn “ Binecredinciosul domn a toata Tara Moldovei, Io Stefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit si a facut turnul acesta si zidul in jurul manastirii in anul 6989 ( 1481) luna mai, 1”. Aici erau adapostite, in vremuri vitrege pentru tara, odoarele de pret al manastirii si ale curtii domnesti “.

 

De-a lungul veacurilor, Manastirea Putna a trecut prin numeroase incercari : incendii, cutremure, jafuri si navaliri straine, care i-au modificat structura originala.

In secolul al XVI-lea biserica manastirii era grav avariata. Vasile Lupu incearca sa o rezideasca, dar nu reuseste sa o finalizeze deoarece isi pierde domnia. Pisania din pronaos aminteste de lucrarile de reconstructie ce au continuat sub domniile lui Gheorghe Stefan si Eustatie Dabija, pana in anul 1662. Desi biserica refacuta urmareste indeaproape planul si proportiile bisericii lui Stefan cel Mare, pictura originala nu a mai fost niciodata pastrata.

Dupa ocuparea Bucovinei in anul 1775 de catre Imperiul Habsburgic, manastirea sufera noi transformari ale arhitecturii exterioare prin extinderea zonei de nord a incintei, construirea de noi chilii intre 1852 si 1856, precum si modificarea formei acoperisului bisericii in 1859.

Lucrari ample de restaurare au avut loc la inceputul secolului XX in timpul mitropolitului Bucovinei, Arcadie Ciupercovici ( 1896 – 1902).

In anul 1954, Directia Monumentelor Istorice si de Arta din Romania a initiat ample lucrari de cercetare, conservare si restaurare la Manastirea Putna.

Intrarea in incinta manastirii se face pe sub arcul boltit al unui turn compus din parter si etaj, pe a carui fatada estica se afla stema Moldovei , datand din anul 1471.

Turnul a fost zidit in anul 1757, in vremea domnitorului Constantin Racovita, despre acesta datand marturie si stema de pe fatada vestica , in care reapar reunite stemele Moldovei si a Tarii Romanesti.

Cu ocazia implinirii a 400 de ani de la ctitoria manastirii, intre 14 -16 august 1871, personalitati marcante precum Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, Ioan Slavici , Mihai Kogalniceanu si-au inscris numele in cartea de aur a manastirii. Tot cu aceasta ocazie s-a depus pe mormantul Sfantului Voievod Stefan cel Mare o urna votiva din partea studentilor romani de pretutindeni.

 

Sa facem din Putna Ierusalim al neamului romanesc si din mormantul lui Stefan altar al constiintei nationale “ ( Mihai Eminescu)

 

In amintirea intalnirii organizatorilor, in sala de la etaj, turnul de la intrare al manastirii se numeste Turnul Eminescu, marturie fiind si bustul poetului Mihai Eminescu realizat de Oscar Han, fiind oferit de catre Cercul Studentesc Arboroasa din Cernauti in anul 1926. Pe acest monument se regaseste o strofa din poezia Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie - Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie, la trecutu-ti mare, mare viitor !

Pe latura de est a incintei, se gaseste Turnul clopotnita, construit in anul 1882, in stil neoromanic.

In coltul de sud-est al incintei sunt temeliile Casei Domnesti originale, din timpul lui Stefan. Aceasta a fost distrusa in decursul timpului. Intre anii 1852 si 1856 habsburgii au construit aici o cladire simpla si au refacut beciurile originale.

Cladirea actuala a Casei Domnesti a fost realizata intre anii 1982 si 1988.

Manastirea Putna este strajuita de o cruce metalica avand inaltimea de 28 m, ridicata pe Dealul Crucii in anul 2004, cu ocazia implinirii de 500 de ani de la stramutarea la cele vesnice a ctitorului ei.

Paraclisul manastirii, cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel, a fost initial o constructie din lemn ctitorita de mitropolitul Iacov Putneanul in anul 1759. O data cu marile refaceri care au schimbat chipul original al manastirii, in perioada 1852-1856, habsburgii l-au refacut din piatra, pe locul vechiului turn clopotnita. Intre anii 1976 si 1983 a fost restaurat si s-au adaugat spatii noi. Cu binecuvantarea Mitropolitului Iustin Moisescu, paraclisul a fost pictat in tehnica a fresco intre anii 1980 si 1984 de catre pictorii Mihail si Gavril Morosan.

Tabloul votiv din paraclisul Sfintii Apostoli Petru si Pavel ai infatiseaza pe Stefan cel Mare ( in mijloc) avandu-i de-a stanga sa pe domnitorul Alexandru Lapusneanu si de-a dreapta pe domnitorul Alexandru cel Bun.

Biserica Manastirii Putna adaposteste 24 de morminte, dintre care trei sunt voievodale, fiind conceputa inca de la inceput ca necropola domneasca.

Gropnita adaposteste mormantul ctitorului aflat in partea dreapta a manastirii, fiind vegheat de o candela aprinsa mereu “ Binecredinciosul domn Io Stefan Voievod din mila lui Dumnezeu domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, ctitor si ziditor al acestui sfant locas care odihneste aici si s-a stramutat la lacasurile de veci in anul 7000, luna ... si a domnit anii ...”

Langa Sfantul Voievod Stefan cel Mare se afla inmormantata , din anul 1511, sotia domnitorului, Doamna Maria Voichita “ Acesta este mormantul doamnei Maria, fiica lui Radu Voievod, doamna domnului Stefan Voievod, domnul Tarii Moldovei, care s-a stramutat la lacasurile de veci in anul 7000 ... luna ... “

Tot in gropnita, pe partea de nord, se afla mormantul Doamnei Maria de Mangop, cea de-a doua sotie a Voievodului, adormita in anul 1477 “ In anul 6985 luna decembrie 15 a raposat binecredincioasa roaba a lui Dumnezeu Maria, doamna binecredinciosului Io Stefan Voievod, domnul Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod ( 1477) “.

Alaturi de doamna Maria sunt inmormantati Petru si Bogdan, doi dintre fii Sfantului Voievod “ Aceste morminte sunt ale robilor lui Dumnezeu Bogdan si Petru , fii lui Io Stefan Voievod, domn al Tarii Moldovei, care au raposat Bogdan in anul 6987 ( 1479), luna iulie 27 , Petru in anul 6988 ( 1480), noiembrie 21 “.

In pronaosul bisericii, sub lespezi frumos ornamentate se afla morminte ale catorva membrii ai familiei voievodale : Bogdan al III-lea, fiul lui Stefan cel Mare si Domn al Moldovei ( 1504 -1517) “ ... binecredinciosului domn Io Bogdan Voievod, fiul lui Io Stefan Voievod, domn al Tarii Moldovei, care a raposat in anul 7025, luna aprilie 20 , la miejul noptii ( 1517) “ , Maria Cneajna, fiica Voievodului ( 1518) “ Acesta este mormantul Mariei, numita Cneajna, fiica lui Stefan Voievod, domnul Tarii Moldovei, ctitorul acestui sfant locas, care s-a mutat la vesnicile lacasuri, in anul 7026 luna martie 18 ( 1518) “, Stefanita, nepotul voievodului si domn al Moldovei ( 1517 -1527) “ Binecredinciosul si iubitorul de Hristos Io Petru Voievod, domnul Tarii Moldovei, a infrumusetat acest mormant, nepotului sau Stefan Voievod, care s-a mutat la vesnicele locasuri in anul 7035 ( 1527) “ , Doamna Maria, sotia lui Petru Rares ( 1529) “ Binecredinciosul si iubitorul de Hristos Io Petru Voievod, domnul Tarii Moldovei, a infrumusetat acest mormant Doamnei Sale Maria, care s-a mutat la vesnicele locasuri, vesnica ei pomenire, in anul 7037 luna iunie, 28 zile ( 1529) “.

Mormantul de pe latura de sud a bisericii, langa Sfantul Altar, apartine, dupa traditie, Sfantului Ierarh Ilie Forest. Calugar format la Manastirea Putna, mai tarziu mitropolit al Ardealului, el a marturisit credinta ortodoxa in vremea prigoanei calvine, facand ani grei de temnita. Revenit apoi la Manastirea Putna, s-a mutat la vesnicele lacasuri la 12 martie 1678.

 

Aici este , dupa traditie, mormantul Sfantului Ierarh Ilie Forest, mitropolit al Transilvaniei, intre anii 1640 -1643, praznuit la 24 aprilie “.

 

Alaturi, se afla cripta Mitropolitului Isaia Balosescu, cel care a construit si fondat Facultatea de Teologie de la Cernauti, la sfarsitul secolului al XVIII -lea.

In pridvor, in partea de nord, se pastreaza mormantul Mitropolitului Teoctist I ( 1477), cel care l-a uns ca Domn pe Stefan cel Mare, iar in partea de sud cel al mitropolitului Iacov Putneanul ( 1778) “ Acestei grabnic este alu Preasfintitului Mitropolit al Moldovei si innoitoriul acestei sfinte Manastiri Kir Iacovn, care s-a mutat catre veacinicile lacasuri, la anii 7286, in luna mai 15. Carele din shima s-au numit Euthymiu ( 1778) “.

Parintii acestuia, Adrian Ieroschimonahul si Mariana monahia, se odihnesc alaturi de el “ supt aceasta piatra zac oasele robilor lui Dumnezeu Adrian ieroschimonahul si Mariana monahia, dupa trupu parinti a Preasfintitului Mitropolit al Moldovei, Kir Iacovn, al carora oase s-au adus aicia la anii 7256 ghenuarie 20 ( 1758) “.

Manastirea Putna este ridicata pe o veche vatra sihastreasca . La numai jumatate de metru, sub temelia vechii Case Domnesti, s-au gasit in anul 1982, sfinte moaste ale unor calugari ce nevoiau in acest loc.

Prima obste a fost formata in anul 1466, din calugari adusi de la Manastirea Neamt, pastoriti de Arhimandritul Ioasaf, cel dintai staret al Putnei.

In secolele al XV-lea si al XVI-lea, manastirea Putna a devenit un renumit centru monahal, aici luand fiinta o scoala de muzica, un atelier de caligrafie si un atelier de broderie.

Printre odoarele de pret ale manastirii se afla Icoana Facatoare de minuni a Maicii Domnului, adusa, dupa traditie, din Constantinopol, in anul 1472, de catre Doamna Maria Asanina Paleologhina ( cunoscuta si sub numele de Doamna Maria de Mangrop), cea de-a doua sotie a Voievodului Stefan cel Mare si craniul Sfantului Ierarh Ghenadie, mare facator de minuni, ferecat in argint aurit si daruit manastirii de ctitorul ei la 1 mai 1488.

 

Si asia au facut manastirea de frumoasa, tot cu aur poleita, zugravala mai mult aur decat zugraveala, si pre dinauntru si pre denafara “ ( Ion Neculce ) .

 

Albume foto


Scurt istoric

Adresa : sat Putna, com. Putna, Suceava

Ctitor : Stefan cel Mare ( 1469)

Obiecte de arta : icoana purtata de Stefan cel Mare in lupta

Hram : Adormirea Maicii Domnului – 15 august

Icoana sfintita a Maicii Domnului facatoare de minuni

Moastele Sfantului Ghenadie

Mormantul lui Stefan cel Mare si Sfant – 4 iulie

Mormantul Sf. Ierarh Ilie Forest – 24 aprilie

Pe o veche vatra de sihastrie, s-a construit, intre anii 1466 -1469, manastirea Putna, sfintita la 3 septembrie 1469.

In timp a trecut prin numeroase transformari, ultima petrecandu-se in perioada 1966 – 1988.