Manastirea Agapia

Manastirea Agapia formata din manastirea propriu-zisa si satul ce o inconjoara, este una din cele mai mari asezari monahale din Romania.

Cel mai vechi asezamant monahal pe aceste locuri a fost un schit, situat la 2 km departare de actuala manastire, in munte. Potrivit traditiei a fost intemeiat in secolul al XIV-lea, de calugarul Agapie, vietuitor in manastirea Neamt, retras aici in sihastrie impreuna cu cativa ucenici.

Cele mai vechi documente care mentioneaza acest schit dateaza din secolul al XV-lea, fiind cunoscuta sub numele de Agapia din Deal sau Agapia Veche.

Schitul din Agapia Veche a devenit neincapator pentru obstea monahala abia la inceputul secolului al XVII-lea.

Biserica noului asezamant, numit Agapia din Vale, cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, a fost construita intre anii 1642 – 1644 de hatmanul Gavriil Coci, fratele domnitorului moldovean Vasile Lupu si sotia sa Liliana Cneaghina si sfintita in anul 1647.

Ctitorii au inzestrat manastirea nou zidita cu odoare de pret, iconostas, obiecte necesare cultului si mosii.

Incendiata si partial avariata in timpul Eteriei ( 1821), Agapia din Vale a fost reparata in anul 1823 prin grija staretei Elisabeta Costache, sora mitropolitului Moldovei, Veniamin Costache. Importante lucrari de constructie, care au modificat aspectul bisericii lui Gavriil Coci au fost intreprinse inainte de anul 1858, in timpul staretei Tavefta Ursache . Cu aceeasi ocazie, biserica si iconostasul au fost pictate de Nicolae Grigorescu intre anii 1858 – 1862. Noi reparatii au fost necesare dupa incediul din anul 1903.

Biserica a fost restaurata in 1970, iar intre anii 1996 – 2004 s-au efectuat ample lucrari de consolidare ale bisericii si chiliilor, precum si lucrari de restaurare a picturii.

Arhitectura bisericii prezenta initial un plan triconic, compartimentat in altar, naos pronaos si un exonartex ingust. Cu ocazia reparatiilor din secolul al XIX-lea, s-a inlaturat peretele dintre naos si pronaos, marcat acum de o arcada, precum si cel dintre pronaos si exonartex, inlocuit de 3 arcade sprijinite pe coloane. Tot acum s-a adaugat proscomidiarul si s-a inaltat diaconiconul la nivelul intregii biserici.

Deasupra naosului se inalta turla zvelta, asezata pe o bolta moldoveneasca .

Decorul arhitectural actual, in stil neoclasic, este format din arcade semicirculare false, sprijinite pe pilastrii canelati simulati in tencuiala, realizat cu ocazia reparatiilor, din secolul al XIX-lea.

Pictura executata de Nicolae Grigorescu, in ulei, in perioada 1859 – 1861, reprezinta un tezaur al artei religioase romanesti din secolul al XIX-lea.

Programul ansamblului este concentrat asupra catorva teme esentiale ale iconografiei bisericii ortodoxe traditionale : Iisus Hristos Pantocrator, cu Sfintii Apostoli Petru, Pavel, Iacov si Andrei; Sf. Apostol Toma, Simon, Filip si Vartolomeu; Sf. Ierarhi Spiridon, Nicolae si Alexandru; Sf. Ierarhi Grigore Teologul, Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur ( turla) ; Maica Domnului cu Pruncul ( altar) ; Dumnezeu Tatal, ingeri si sfinti ierarhi ( altar); Nasterea si Invierea Domnului, Iisus si Samarineanca, Binecuvantarea Pruncilor ( naos), glorificari ale lui Iisus si Maica Domnului cu Pruncul inconjurata de ingeri, Sf. Mucenite Ecaterina si Tecla, Sf. Cuvioase Elisabeta si Parascheva, Iisus Hristos in slava, Sf. Cuvioase Olimpiada si Epraxia, Sf. Mucenite Varvara si Agafia , Sf. Mucenic Teodor Tiran si Sf. Mucenic Eustatiu Placid ( naos) ; Rugaciune din gradina Ghetsimani, Drumul crucii si Punerea in mormant, Intrarea in Ierusalim; Iisus prezice daramarea Ierusalimului, Ieremia plangand ruinele Ierusalimului , Iisus ducandu-si crucea spre Golgota, Sfanta Antonie cel Mare, Sf. Teodosie ( pronaos); Dumnezeu creand cerul si pamantul, Dumnezeu despartind lumina de intuneric, Daniil in groapa cu lei, Preotul Eli cu Samuel, Moise scotand apa din piatra, Tabie parasit de ingeri ( in calotele pronaosului si vechiul exonartex); Dumnezeu Tatal odihnindu-se dupa Creatie si Doi ingeri sustinand crucea ( in pridvor).

Nicolae Grigorescu si-a depasit contemporanii realizand la Agapia portrete si peisaje pline de viata, armonie si seninatate.

Iconostasul a fost pictat de asemenea de Grigorescu. Icoana Cina cea de Taina are ca model celebra compozitie a lui Leonardo da Vinci. Icoana Sfantului Prooroc Daniil din nord este autoportretul tanarului Grigorescu.

In fata tamplei poate fi admirata una dintre cele mai vechi icoane din tara, infatisand pe Maica Domnului cu Pruncul, opera artistica de autentica traditie bizantina.

Zidul inconjurator , gros de aproape 2 m, turnul – clopotnita si chillile supraetajate, adosate zidului, dateaza din secolul al XVII-lea, suferind mai multe reparatii de-a lungul vremii.

 

Muzeul Manastirii Agapia a fost intemeiat in anul 1927, cu binecuvantarea mitropolitului Pimen al Moldovei, in vremea staretei Epraxia Macri, fiind primul muzeu de acest gen din Moldova.

El a fost organizat de I.D.Stefanescu, reputat istoric si ginerele lui Alexandru Vlahuta si cuprinde icoane, vesminte liturgice, carti ferecate, broderii religioase si covoare tesute de maicile de la Agapia.

Deosebit de valoroase sunt trei icoane provenite de la Schitul Valeni : Soborul Sfintelor Fecioare si Schimbarea la Fata, ambele datand din vremea lui Petru Rares, precum si Rugul lui Moise, de la sfarsitul secolului al XVI-lea; doua panaghiare, cel mai vechi din anul 1514, din argint aurit gravat, provenind de la Manastirea Pangarati, iar cel de-al doilea sculptat in lemn si ferecat in argint aurit, care a apartinut Manastirii Bisericani, din anul 1581; o cruce din lemn sculptat si ferecat in argint aurit filigranat, din secolul al XVI-lea si o catuie din metal aurit, lucrat in stil gotic, din veacul al XVII-lea; doua randuri de manecute brodate pe catifea, datand de la sfarsitul secolului al XVI-lea.

Una dintre salile muzeului a fost inchinata creatiei lui Nicolae Grigorescu, legata indeosebi de perioada pictarii bisericii Sfintii Voievozi ( 1858 – 1861). Pe peretele apus intrarii sunt expuse 3 icoane inramate : Maica Domnului cu Pruncul, Iisus Pantocrator adorat de ingeri si Maica Domnului cu Pruncul, asezata pe nori, care a constituit proba lui Grigorescu in concursul pentru pictarea bisericii Agapiei. Alte icoane : Iisus pe Golgota, Icoana Sfintilor Doctori fara de arginti Cozma si Damian, portretul mitropolitului Sofronie Miclescu, cele 6 icoane cu profeti impreuna cu alte lucrari cu caracter laic : Portita de la Agapia, Cersetor breton si Portretul Margaretei, fiica lui Alexandru Vlahuta, ilustreaza pretuirea atribuita inconfundabilului nostru pictor.

Cea de a treia camera a muzeului este rezervata broderiilor executate de maici in atelierele manastirii : acoperaminte pentru Sfintele Vase, bedernite, epitrahiile, o poala de icoana, un epitraf, icoane brodate. In vitrine sunt expuse obiecte de argint, cruci, candele, sfinte vase si un agheazmatar, lucrate in argint si in argint aurit in secolele XIX- XX.

A patra sala este inchinata oamenilor de cultura romani, care si-au legat activitatea de Manastirea Agapia : tablouri cu Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Alexandru Vlahuta, Barbu Delavrancea, scrisori pastrate de la acesti scriitori, fotografii si fotocopii ale unor manuscrise care amintesc de Agapia.

 

Ansamblului manastiresc de la Agapia, ai apartin si bisericile de lemn Sfantul Ioan Bogoslovul si Adormirea Maicii Domnului, situate in afara incintei.

Tot in vatra satului manastiresc se mai pastreaza casa memoriala Alexandru Vlahuta, unde au avut loc adevarate cenacluri literare la care participau cu regularitate prietenii scriitorului : Delavrancea, Caragiale, Paul Bujor, Grigorescu, Bancila etc.

Albume foto


Scurt Istoric

Adresa : sat Agapia, com. Agapia, Neamt

 

Ctitor : hatmanul Gavriil Coci, fratele domnitorului moldovean Vasile Lupu si sotia sa Liliana Cneaghina ( 1642 – 1644)

 

Obiecte de arta : icoane pictate de Nicolae Grigorescu

 

Hram : Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil – 8 noiembrie

 

Icoana Maicii Domnului, facatoare de minuni, fiind considerata una dintre cele mai vechi icoane din tara.

 

In anul 1527, pe vatra unei mai vechi biserici din lemn, s-a zidit biserica. Distrusa si recladita in mai multe randuri, ca urmare a invaziilor straine sau a catastrofelor naturale, a fost refacuta in actuala forma inainte de cel de-al doilea razboi mondial.

 

Muzeul Manastirii Agapia a fost intemeiat in anul 1927, fiind primul muzeu de acest gen din Moldova.

El a fost organizat de I.D.Stefanescu, si cuprinde icoane, vesminte liturgice, carti ferecate .

Una dintre salile muzeului a fost inchinata creatiei lui Nicolae Grigorescu, legata indeosebi de perioada pictarii bisericii Sfintii Voievozi ( 1858 – 1861).

Cele mai importante odoare sunt :

- iconostas secolul al XVII-lea – Agapia Veche; - fragment iconostas secolul al XVIII-lea ; - cruce sculptata in lemn de chiparos secolul XVI; - panaghiar sculptat argint aurit secolul al XVI-lea ; - panaghiar din argint al secolului XVI ; - Icoana Imnul Acatist Soborul Sfintelor Femei ;

- Icoana Maica Domnului ; - Icoana Schimbarea la Fata a Mantuitorului ; - Icoana Sfintii Trei Ierarhi ; - Icoana Nasterea Mantuitorului ; - Icoana Rugul lui Moise ; - Maica Domnului cu Pruncul – Nicolae Grigorescu ( 1858) ; - Iisus pe Golgota ( 1858) – Nicolae Grigorescu ; - Maica Domnului cu Pruncul ( 1858) ; - Mantuitorul Iisus Hristos ( 1858) ; - Maica Domnului cu pruncul ; - Cersetor breton ; - Portretul Margaretei Vlahuta ; - Portita la Agapia;

- broderii lucrate in atelierele manastirii secolul XIX- XX ; - centura de argint si pietre pretioase secolul XIX ; - mitra secolul al XIX-lea lucrata cu fir de aur si pietre pretioase ; - cruci de argint aurit cu sculptura in lemn de maslin si chiparos secolul XIX .

Casa memoriala Alexandru Vlahuta, in imediata vecinatate a manastirii.

 

Manastire de maici


Scrisoare adresata de Alexandru Vlahuta fiicei sale Margareta

Sa traiesti Mimilica draga, si sa fii buna – sa fii buna pentru ca sa poti fi fericita. Cei rai nu pot fi fericiti. Ei pot avea satisfactii, placeri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru ca cei rai nu pot fi iubiti, si-al doilea ... al doilea ... de! Norocul si celelalte “ pere malaiete” , care se aseamana cu el, vin de-afara, de la oameni, de la imprejurari, asupra carora n-ai nici o stapanire si nici o putere, pe cand fericirea, adevarata fericire in tine rasare si-n tine-nfloreste si leaga rod, care ti-ai pregatit sufletul pentru ea. Si pregatirea asta este opera de fiecare clipa, - cand pierzi rabdarea, imprastii tot ce-ai insirat si iar trebuie s-o iei de la inceput. Si de aceea vezi asa de putini oameni fericiti ... Atati cati merita .

 

A, daca nu ne-am iubi pe noi asa fara de masura, daca n-am face atata caz de persoana noastra si daca ne-am dojeni de cate ori am mintit sau ne-am surprins asupra unei rautati, ori asupra unei fapte urate : daca, in sfarsit, ne-am examina mai des si mai cu nepartinire ( lesne-i de zis!), am ajunge sa razuim din noi partea aceea de prostie fudula, de rautate si de necinste murdara, din care se ingrasa dobitocul ce se lafaieste in nobila noastra faptura. Se stie ca durerea e un minunat sfatuitor. Cine-i mai deschis la minte trage invatatura si din durerile altora.

 

Eu am mare incredere in vointa ta. Ramane sa stii doar ce sa vrei. Si vad c-ai inceput sa stii si asta. Doamne, ce bine-mi pare c-ai inceput sa te observi sa-ti faci singura mustrari si sa-ti cauti singura drumul cel adevarat !

 

Asa, Mimilica draga, cearta-te de cate ori te simti egoista, de cate ori te musca de inima sarpele rautatii al invidiei sau al minciunii. Fii aspra cu tine, dreapta cu prietenii si suflet larg cu cei rai. Fa-te mica, fa-te neinsemnata de cate ori desertaciunea te indeamna sa strigi : “ Uitati-va la mine “! . Dar mai ales as vrea sa scriu de-a dreptul in sufletul tau aceasta : Sa nu faci nici o fapta a carei amintire te-ar putea face vreodata sa rosesti. Nu e triumf pe lume, nici sprijin mai puternic, nici multumire mai deplina, ca o constiinta curata .

 

Pastreaza scrisoarea asta. Cand vei fi de 50 de ani ai s-o intelegi mai bine. Sa de-a Dumnezeu s-o citesti si atunci cu sufletul senin de azi .

 

 

 

Te imbratiseaza cu drag,

Alexandru Vlahuta

 

 

Cand ai implinit saptesprezece ani .