Muzeul Bran este detinatorul unor valoroase si diversificate colectii de obiecte muzeale, unele apartinand tezaurului patrimoniului cultural national. Colectiile sunt structurate pe principalele domenii ale istoriei, istoriei artei, etnografiei si artei populare, reprezentate in tematicile celor trei sectii ale muzeului: Castel, Vama medievala si Muzeul Satului Branean. De mare valoare este colectia de arme albe si de foc, care subliniaza functia militara indeplinita de Cetatea Bran in Evul Mediu. De asemenea, de importanta deosebita sunt si colectiile de arta decorativa (mobilier, ceramica, argintarie) si arta plastica (sculptura si pictura pe lemn), provenite din vechiul fond regal, achizitii si donatii.


1. Patul cu baldachin, Lucrat manual din lemn de tei, arin, nuc, molid si stejar la inceputul sec. al XVIII-lea, cu o decoratie sculptata specifica barocului italian, a fost daruit Reginei Maria de catre actrita Marioara Voiculescu. Se remarca cele doua panouri de pe tablia din spate, sculptate in bazorelief cu scene religioase: “Nasterea lui Iisus” si “Inchinarea Magilor”. Cele doua compozitii sunt flancate de trei coloane in torsada cu vrejuri si capiteluri cu frunze de acant. Doua coloane asemanatoare, de dimensiuni marite, inconjurate de vrejuri se regasesc sustinand baldachinul format din casete decorate cu heruvimi sculptati. Tablia din fata patului este decorata cu friza reprezentand personaje in vestimentatie de epoca, iar motivul de pe frontonul patului cu ornamente florare, avand central un blazon cu cal, vultur si leu, este intalnit si pe interiorul usii care da in camera cu grinzi pictate de la etajul al II-lea din castel.

2. Lada datata in anul 1692, Sculptata in lemn de platin cu ornamente in stilul Renasterii Germane, a apartinut colectiei regale, decorand in perioada interbelica “Salonul galben” al Reginei Maria de la etajul I din castel.

3. Masuta din lemn de nuc, Cu doua oranamente din fier forjat incrucisate sub tablie, aminteste de mesele spaniole si poarta pe traverse crucea gamata, simbolul Reginei Maria.

4. Vitrina in stil neorococo de la sfarsitul sec. al XIX-lea Face parte din garnitura de salon stantata de August Bembe din Mainz. Linia delicata si eleganta a vitrinei este completata de finisajul aurit si pictat cu flori, peisaje si un personaj feminin in costum de epoca incadrat in tonto.

5. Biroul in stil neorococo de la sfarsitul sec. al XIX-lea Face parte din garnitura de salon stantada de August Bembe din Mainz. Frumusetea si eleganta piesei este data de sistemul de curbe si contracurbe in exces, inspirat din formele scoicilor. Piesa este aurita si pictata cu flori, motive zoomorfe, peisaje si doua personaje cu vestimentatie de epoca. In culori de mare valoare si frumusete, gama cromatica a compozitiilor pictate este perfect amortizata cu ansamblul.

6. Statueta “Trei generatii”, Germania, anonim, sec. XVI.
Grupul statuar, sculptat in lemn, reprezinta pe Sfanta Ana si Iisus copil. In mana dreapta, Sfanta Ana tine o carte deschisa cu fata in sus. Iisus tine in mana stanga o carte inchisa.

7. Statueta “Maria cu Iisus” , Germania, anonim, sec. XVI.
Sculptura in lemn, pictata, infatiseaza pe Sfanta Maria cu Iisus copil in brate, care are pe cap val si coroana, iar fata este incadrata de bucle marunte. Iisus tine in mana dreapta un mic glob.

8. Basorelief “Sfantul Laurentiu”, Transilvania, anonim, sec. XVI.
Sfantul Laurentiu este reprezentat in picioare avand o tunica lunga, in falduri verticale, peste umeri o mantie lunga, decorata cu spirale, prinsa la piept cu o fibula ovala. Pe cap are coroana. Langa piciorul drept, insemnele fierarilor: ciocanul si nicovala, motiv pentru care este considerat patronul breslei fierarilor. Piesa este cioplita in lemn grunduit si pictat.

9. Maria cu Iisus, Rusia, sec. XIX
Icoana Maicii Domnului cu Iisus copil este pictata pe lemn de teifiind incadrata cu o rama sculptata cu motive vegetale in relief. Maria apare cu un maforion auriu bogat ornamentata, iar Iisus este infatisat cu o mantie rosie. La baza icoanei, pe o banda alba se afla o inscriptie in limba rusa.

10. Triptic, Romania, sec. XIX
Pe panoul central este pictata Maria cu Iisus copil.
Usita din dreapta este impartita in doua registre: sus este reprezentat Sfantul evanghelist Luca, iar dedesupt apare Sfantul Gheorghe omorand balaurul. Pe usita din stanga sunt pictate: sus Sfanta Paraschiva, iar jos Sfntul Dumitru.

11. Triptic, Grecia, sec. XIX Icoana centrala infatiseaza pe Iisus Imparat, iar pe usitele laterale Sfantul Gheorghe si Sfantul Vasile. Tripticul se inchide sub un fronton ogival, decorul este in relief cu motive florare.

12. Candela de argint, Georg May II, 1697.
Decorul candelei este impartit in trei registre: registrul median este compartimentat in noua medalioane cu motive florare. Prinderea se face prin trei lanturi si un capacel. Conform inscriptiei Candela a fost facuta pentru ”gospojda Maria” de la manastirea Hurezi.

13. Vas de cult, Romania, sec. XVIII
Piesa din argint realizata intr-un atelier din Tara Romanesca, are o forma sferoidiala cu marginea buzei rasfranta. Decoratia este impartita in cinci medalioane cu scene biblice. Toarta este formata prin imbinarea a doi dragoni.

14. Bomboniera, Romania, sec. XIX.
Piesa de argint, cu baza dreptunghiulara si peretii resfranti spre exterior, decoratii vegetale prin ajurare. Anse in forma de vulturi cu o esarfa in cioc.

15. Recipient pentru parfum, atelier oriental, sec. XX.
Piesa din argint, formata din mai multe elemente sferice alungite, bogat ornamentata cu elemente vegetale stilizate. Gatul suplu, alungit, este terminat printr-un cap bombat.

16. Amfora, faiantata de Urbino, Italia, sec. XVIII.
Vasul in forma de amfora, probabil recipient pentru vin este decorat cu motive vegetale si zoomorfe. Piesa prezinta doua medalioane, pandant, unul din ele cu subiect alegoric: un cupidon pe un leu inconjurat de mere de aur, terminat intr-un mascheron a carui gura servea ca orificiu de curgere a bauturii. Celalalt medalion il infatiseaza pe zeul Bachus tinand intr-o mana un ciorchine de struguri iar in cealalta o cupa. Cromatica este albastru pe fond alb.

17. Statueta, portelan de Meissen, Germania, sec. XVIII.
Piesa reprezinta un cocos pe un snop de grau, in atitudine de lupta. Penajul stralucitor si bogat, realizat prin linii sinuoase. Gama cromatica: verde, rosu, brun si galben.

18. Farfurie, faiantata de Talavera, Spania, sec. XIX.
Farfuria din faianta, pictata manual prezinta o scena cu Don Quijote. Gama cromatica: brun si albastru.

19. Platou, China, sec. XVIII.
Platoul din portelan este decorat in campul central cu cinci dragoni, zburand printre nori. Gama cromatica: albastru pe fond alb.


20. Spada de cavalerie, Cel mai reprezentativ tip de arma alba ofensiva din secolul al XVI-lea. Capul manerului masiv, pentru a echilibra lama, este în general, alungit, in forma de para sau maslina continuat la baza cu un gat care se sprijina la cele doua extremitati pe maner si pe un buton. Manerul este de regula scurt, canelat sau în torsada. Garda are doua brate, cu un inel lateral si un inel vertical, ambele montate la originea garzii. Lama prezinta un talon intre garda si taisuri, o portiune mai îngusta si netaioasa, ”riccaso”-ul pe care se plaseaza marca atelierului. Spadele de cavalerie prezinta o aparatoare completa sau în spirala, de la garda pana la capatul manerului.

21. Arma specifica armatelor otomane a fost iataganul. Are o lama curba cu varful ascutit si ridicat inspre in sus. Decorata pe intreaga suprafata cu medalioane cu inscriptii incadrate de elemente vegetale. Manerul este din fildes montat pe lama cu o bratara decorata geometric, cu butoni filigramati. Teaca este decorata florar.

22. Briceagul - piesa de costum - Este de forma curba si se termina cu un buton in forma de cap uman. Decoratia este vegetala. Lama este lata cu varf curb, zimtata la partea superioara, decorata vegetal, face legatura cu un lant prevazut cu doi butoni sferici, filigramati. Atelier din Turcia.

23. Buzduganul Este o arma masiva, formata dintr-un cap metalic înmanusat la o coada de lemn. In secolul al XV-lea se folosea forma cilindrica, intarita cu sase fete proeminente, iar în secolul al XVI-lea cu sase pâna la opt fasete arcuite. Capul buzduganului a cunoscut forme diferite, de la cele cu darda in varf, inconjurat de corpi ascutiti pana la cele cu cap simplu, cu varf alungit.

24. Biciul de lupta. Era ca si buzduganul o arma masiva. La o coada de lemn se atasa o ghioaga metalica, cu sau fara tepi. Ghioaga era legata de coada cu un lant.

25. Securile de lupta. Sunt arme ofensive cu o parte taioasa (securea propriu-zisa) si o muchie netaioasa, care poate lua forma de ciocan. Atelier occidental sec.al XV-lea;

26. Halebarda. Este o arma de infanterie compusa din: secure, a carei lovitura zdrobea piesele metalice ale armurii nimicind pe inamic; carlig pentru agatarea si doborarea de pe cal a calaretului sau pentru ranirea picioarelor calului; varf masiv si ascutit (sulita), care patrunde cu usurinta printre placile armurii, strapungand reteaua de zale îmbracata pe sub armura. De origine elvetiana, halebarda era folosita pe scara larga in Germania inca din secolul al XIV-lea si introdusa in Franta, la pedestrime in vremea lui Ludovic al-XI-lea. Atelier occidental sec.al XVI-lea.

27. Armura (copie sec.XIX). Compusa din casca inchisa, grumajer nituit, camasa formata din pieptar si spatar. Braul este format din placi articulate, bratele alcatuite din doua piese cilindrice, articulate la umar si la cot, terminate cu manusi; pantalonii formati tot din doua piese cilindrice cu articulatii la genunchi si glezne. Incaltamintea tip „laba de urs”.

28.Scut tip „rondasa” (sec.XVI). Piese cu campul usor bombat. In regiunea ombilicala, intr-o floare de metal, este montat un varf tronconic. Atelier posibil Nurenberg (Germania).

29. Arbaleta cu cric: Din a doua jumatate a secolului al XV-lea pana in secolul al XVII-lea se intrebuinteaza un cric separat de corpul arbaletei, care se monta numai pentru armare. Arcul era tras cu o cremaliera. Arbaleta cu cric are corpul mai scurt si mai gros, pat din lemn si placat cu os, coarda este din intestin de animal. Atelier occidental.

30. Carabina Incepand din secolul al XVI-lea apare carabina, o arma scurta, usoara, folosita de trupele de cavalerie. Carabinele „trambeon” cu cremene au teava bitronconica lipsa, partea dinspre pat este hexagonala la exterior si decorata vegetal; mecanismul de aprindere plasat dreapta, este decorat. Patul este plat, cu o decoratie bogata. Garda tragaciului este din otel.

31. Pistoalele cu cremene. Pistoalele au suportat aceleasi transformari in sistemul de încarcare si aprindere ca si pustile si carabinele. Din a doua jumatate a secolului al XVII-lea vor predomina pistoalele cu deschidere unghiulara intre pat si teava mult mai mica. Pistoalele cu cremene au teava tronconica si un mecanism de tragere plasat dreapta. Patul este din lemn. (1-atelier Tula din Rusia; 2-atelier occidental din Anglia;3-Atelier Danzig/Polonia).